În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge nepotism, alcool și dispreț față de lege. Pe hârtie, avem o „societate publică de transport”. În realitate, avem domeniul privat al lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’” – omul care și-a desenat organigrama în chiloți și și-a transformat instituția într-un han de clan, rude și prieteni de pahar.
„TCE înseamnă Nae. Restul doar ridică mâna.”
Feuda e simplă: Nae în centru, prieteni și fini în jur, organigrama sub pat și legea sub preș. Juridicul, Achizițiile, Registratura – toate la oameni „de casă”. Consiliul de Administrație (Dobrescu, Pantazi, Băcanu) și AGA (Florin Ioniță, Daniel Puiu Neagu, Dragoș Măchițescu) nu mai sunt reprezentanți ai orașului, ci scut de protecție. Raportul 1729/05.11.2025, făcut de Primărie, care arată găuri de zeci de milioane, datorii cu iz penal și combinații pe combustibil și achiziții, este tratat ca un bilețel rătăcit: „se ia act”, „se prorogă analiza”, „se deleagă la cine trebuie”.
În paralel, se pregătește „marea reformă”: organigrama cu chiloți. Adică epurarea selectivă: afară bătrânii, jos juriștii care știu codurile, la gunoi oamenii cu 40 de ani vechime. Locurile lor? Rezervate pentru rude, amante, secretare de secretare, bețivi fideli și executanți fără coloană vertebrală.
Organigrama cu chiloți – manual oficial de epurare
Deciziile Consiliului de Administrație nr. 12 și 13 din 2026 nu sunt simple hotărâri. Sunt manualul clanului:
- se deleagă „remedierea” neregulilor din Raportul 1729 exact către compartimentele și persoanele vizate de raport;
- Juridicul este „reorganizat”, adică decapitat;
- posturile-cheie nu se pierd, doar se repoziționează la apropiați;
- organigrama nu se publică pentru angajați; se plimbă la plic între TCE, AGA și Consiliul Local.
AGA, prin Hotărârea nr. 9, pune ștampila pe toată această rușine și, în loc de curățenie, mai salvează, din milă calculată, câțiva controlori. Nu pentru că ar conta, ci ca să aibă cine să verifice dacă pensionarii mai compostează biletul. În timp ce se salvează 8 controlori, zeci de oameni cu aproape 40 de ani de muncă sunt executați rece.
Vârsta lor: 58–59 de ani.
Vechime: o viață de om.
Vină: nu sunt fini, nu sunt rude, nu sunt ai clanului.
„Optimizare”. Așa se numește astăzi aruncarea la gunoi a unei vieți de muncă pentru a face loc unui nepot beat și unei secretare de secretară.
Tămășan Claudiu – bețivul de serviciu al feudei
Pe fundalul acestui măcel social, intră în scenă noua vedetă a feudei: Claudiu Tămășan. Un nume care explică, singur, „reorganizarea” lui Nae.
Rețeta:
– Angajat a doua oară de Nae la TCE, în mare stil:
– încadrat ca electrician, fără competențe reale în domeniu;
– cu atribuții de șofer, deși a pierdut demult permisul pentru alcool, cu alcoolemie de manual.
Pentru un om obișnuit, pierderea permisului pentru băutură înseamnă final de carieră la volan. La TCE by Nae, înseamnă încă un contract de muncă.
Primul episod de antologie:
Într-o criză alcoolică, la serviciu, omul își dă jos nu doar masca, ci și hainele. Se dezbracă în pielea goală la locul de muncă și pleacă de la program fără nici o încuviințare.
În orice societate normală:
- raport disciplinar,
- Comisie de disciplină,
- anchetă,
- posibile plângeri penale pentru tulburarea ordinii și imaginea instituției.
La TCE, în feuda lui Nae:
- nici o sancțiune,
- nici o comisie,
- nici un etilotest,
- doar un mare nimic.
Apoi, la o lună și ceva după acest „spectacol nud”, istoria se repetă:
Inginerul Petcu – și el adus, bineînțeles, de Nae – îl găsește pe Claudiu Tămășan din nou băut la muncă. Normalitatea ar spune:
– testare cu alcooltestul;
– trimitere în Comisia de disciplină;
– proces-verbal, martori, sancțiune.
Normalitatea, însă, nu e trecută în organigramă. În organigrama cu chiloți scrie doar: „omul lui Nae”. Așa că Petcu aplică procedura internă: îl trimite acasă, discret, fără hârtie, fără urme, fără deranj.
Rezultatul final:
– Tămășan Claudiu este practic plătit de TCE să doarmă, să bea și să bântuie dezbrăcat prin ture.
– Salariații cu vechime, fără nicio abatere, sunt puși pe lista de disponibilizări.
Cine este Claudiu? Nepotul cui trebuie.
Este nepotul lui Carmen Tămășan – o altă piesă prețioasă din puzzle.
Carmen Tămășan – secretara secretarei, regina excursiilor
Carmen Tămășan nu e doar o angajată. E simptomul perfect al bolii TCE:
- încadrată ca secretară a altei secretare;
- un post inventat în organigramă doar pentru a așeza confortabil o apropiată a lui Nae;
- parteneră de excursii cu domnul feudei: cu ea Nae pleacă în plimbări „de lucru”, cu bani plătiți dintr-un sistem sufocat de datorii.
Dar nici asta nu ajunge. Nae are planuri mai „strategice” pentru Carmen: vrea să o mute la Registratură.
Registratura nu e un birou oarecare. Este poarta de intrare și ieșire a:
- documentelor oficiale,
- corespondenței către Primărie, CA, AGA, Consiliul Local,
- sesizărilor și plângerilor,
- probelor care pot deveni, la un moment dat, dosare penale.
Adică exact locul în care clanul are nevoie de cineva „de încredere”.
Și pentru ca Tămășan Carmen să aibă loc la Registratură, trebuie eliminată cineva:
- o angajată care mai are 1 an până la pensie;
- soț cu AVC;
- nici o abatere disciplinară;
- dar cu un mare defect: nu e rudă cu Nae.
Această femeie este trecută pe lista de disponibilizări. Pentru că în feuda TCE, 40 de ani de muncă și un soț paralizat valorează mai puțin decât o excursie cu Nae și un nepot dezbrăcat la serviciu.
„Restructurare”, îi zic ei.
Raportul 1729 – dosarul penal cu antet de Primărie, îngropat sub chiolhan
În timp ce Tămășan Claudiu doarme beat la serviciu, iar Carmen își pregătește biroul de la Registratură, în sertarele oficiale stă un document care ar trebui să explodeze instituția: Raportul 1729/05.11.2025.
Nu este pamflet, este act oficial:
- pierderi între -7,8 și -21,8 milioane lei anual;
- cheltuieli de personal care înghit 78–88% din cifra de afaceri;
- dependență de subvenții de peste 70%;
- datorii între 50 și 67 milioane lei, în mare parte contribuții și taxe neplătite, cu potențial de încadrare pe Legea 241/2005;
- achiziții umflate, stocuri aberante, recepții dubioase, proceduri SEAP făcute „după faptă”;
- consumuri de combustibil cosmetizate, control financiar blocat cu bună știință.
Primăria trimite raportul. CA „ia act”. AGA „prorogă analiza”.
În loc de:
- plângeri penale,
- audit real,
- oprirea combinațiilor,
avem:
- organigramă cu chiloți,
- demolarea Juridicului,
- protejarea oamenilor lui Nae,
- bețivi ținuți în fișă de post.
Consiliul Local alocă 300.000 lei pentru un audit extern. Auditul nu se mai face. Banii dispar în ceață. Raportul 1729 rămâne în dosar. Singurul „progres” este epurarea celor care nu fac parte din trib.
De la calul dopat VULEJIE STI la autobuzul dopat cu datorii
Modelul Nae nu începe la TCE. A fost testat la Hipodrom, cu calul VULEJIE STI.
Acolo, Regulamentul spune simplu:
– calul refuză antidoping? Descalificare automată, sesizare penală.
Ce se întâmplă în realitate?
– VULEJIE STI refuză recoltarea de probe;
– în loc de descalificare, primește doar 60 de zile suspendare;
– proprietarul, o amendă;
– titlul și victoria rămân;
– Comisia de Apel, condusă de Nae, își umflă componența de la 3 la 5 membri, până când votul iese cum trebuie.
La TCE, scenariul este același, doar actorii sunt alții:
– regulile există;
– legea e clară;
– dar se aplică doar pentru fraieri. Pentru ai lor, se „interpretează”.
Cazul Popescu Narcis & Oancea – când hârtia nu mai suportă adevărul
În această galerie de orori administrative intră și cazul Popescu Narcis, accident de muncă „rezolvat” românește.
Șeful de garaj întocmește inițial un document de accident. Apoi apare Oancea, omul lui Nae, și:
- distruge documentul original;
- rescrie actele astfel încât să iasă „cum trebuie”.
Șeful de garaj recunoaște: înscrisul oficial pe care l-a făcut a fost rupt, aruncat, înlocuit. Există și înregistrări audio care arată cum se pun presiuni, cum se întorc vorbele, cum se fabrică adevărul.
În loc să avem sesizări penale pentru:
- fals material în înscrisuri oficiale,
- uz de fals,
- favorizarea unor persoane,
avem… Comisia de hărțuire. Nu pentru cei care falsifică, ci pentru cei care au curajul să vorbească.
Victima devine suspect. Martorii devin „ciripiți”. Sistemul pornește nu împotriva falsificatorilor, ci împotriva celor care îndrăznesc să nu tacă.
Cine mai face legea? CA, AGA și IPJ în vacanță
Consiliul de Administrație și AGA TCE nu sunt simple structuri birocratice. Ele sunt semnătura politică pe toate aceste abuzuri:
- decid organigrame care decapitează juridicul și protejează clanul;
- văd Raportul 1729 și nu reacționează;
- aud de cazuri ca Popescu Narcis, de episoade ca Tămășan dezbrăcat la locul de muncă, de datoriile uriașe – și tot ce fac este să voteze liniștit în favoarea lui Nae.
IPJ Prahova?
Când vine vorba de:
- falsuri în acte,
- documente distruse,
- alcoolemii mari la oameni care au atribuții sensibile,
- rețea de nepotism instituțional,
somnul IPJ e adânc și cald. Când o să pocnească dosarele, vom auzi iar eternul refren: „Nu am știut. Nu am avut sesizări. Nu a ajuns la noi.”
Le-a ajuns. Și dacă n-a ajuns, îi ajunge acum.
Consiliul Local – ultima baricadă sau ultimul complice
Organigrama cu chiloți, care concediază femeia cu 1 an până la pensie și îl păstrează pe Tămășan Claudiu beat și dezbrăcat, stă acum la ușa Consiliului Local Ploiești.
Consilierii nu mai pot spune „n-am știut”:
- există Raportul 1729;
- există deciziile de CA și AGA;
- există cazurile Tămășan, Popescu–Oancea;
- există reorganizarea Juridicului și mutarea la Registratură a lui Carmen Tămășan, secretara secretarei și tovarășa de excursii a lui Nae.
De aici, sunt doar două variante:
- Consiliul Local devine ultima baricadă
- cere organigrama completă, nominală;
- cere Raportul 1729 integral;
- cere lista completă a disponibilizaților, cu vârste, vechime și motive reale;
- cere anchete disciplinare reale pentru cazuri precum Tămășan Claudiu și Popescu Narcis;
- refuză să voteze organigrama rușinii.
sau
- Consiliul Local devine ultimul complice
- ridică mâna și spune „da, așa e bine”;
- validează ca legală feuda lui Nae;
- semnează, în numele ploieștenilor, condamnarea oamenilor cinstiți și protejarea clanului.
Mesaj pentru salariați: nu sunteți „ciripiți”, sunteți martori
Când sistemul e corupt, prima grijă a celor de la vârf este să-i facă pe oameni să tacă. În TCE, s-au inventat:
- comisii de hărțuire;
- ședințe „de lămurire”;
- amenințări voalate cu disponibilizarea;
- acuzații că cine vorbește este „turnător”, „nebun”, „frustrat”.
Dar realitatea e simplă:
- nu e „turnător” cel care spune că Tămășan vine beat și se dezbracă la muncă;
- nu e „nebun” cel care arată că o femeie cu 1 an până la pensie e dată afară pentru a-i face loc mătușii bețivului;
- nu e „ciripitor” cel care arată cum s-a rupt și rescris un act oficial de accident de muncă.
Toți aceștia sunt martori. Iar mărturia lor, pusă peste Raportul 1729 și peste deciziile CA/AGA, formează nu un pamflet, ci scheletul unui dosar penal.
Final: „Dormi liniștită, IPJ Prahova…”
TCE Ploiești, astăzi, arată așa:
- un Nae care își plimbă amantele și secretarele prin excursii,
- un nepot Claudiu Tămășan care bea, se dezbracă și este, totuși, la locul de muncă,
- o Carmen Tămășan care urcă spre Registratură,
- o femeie cu 1 an până la pensie și soț cu AVC aruncată la coș,
- un Raport 1729 care strigă „aici e jaf!”,
- un CA și o AGA care pun ștampila pe tot,
- un IPJ care doarme,
- un Consiliu Local care urmează să decidă dacă vrea să fie baricadă sau complice.
Se poate spune, liniștit, așa:
„Dormi liniștită, IPJ Prahova, dormi liniștit, Consiliu Local Ploiești… Dar când o să vă treziți, să nu spuneți că n-ați știut cu ce vise se plătesc nopțile voastre. La TCE, nu motorina e problema. Problema e că se circulă, de ani de zile, pe roți de clan, cu frâna legii tăiată și cu bețivi la volanul organigramei.” (Cerasela N.).
