PUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap – Ziarul Incisiv de Prahova

0
25

Ziduri groase, tăcere și o evadare care nu dă pace

În spatele zidurilor de la Penitenciarul Mărgineni nu se mai aude zăngănit de lanțuri, ci bâzâit de camere video. Lanțurile s-au dus, posturile de pază fizice s-au subțiat, iar „modernizarea” a venit la pachet cu o evadare de toată frumusețea.

Conform relatărilor de presă, ultima evadare de la Penitenciarul Mărgineni (județul Dâmbovița) a avut loc în seara de 12 august 2025: un deținut de 32 de ani, condamnat la 5 ani și 10 luni pentru act sexual cu un minor, a fugit de la punctul de lucru din INTERIORUL unității. A fost prins după aproape 18 ore de alergătură prin Dâmbovița și Prahova. 18 ore în care „sistemul de securitate” s-a făcut de râs cu tot cu camerele lui.

Presa a relatat că evadarea s-a produs în contextul desființării unor posturi de pază fizice, înlocuite cu supraveghere video. Pe românește: s-au dat oamenii afară din foișor și s-au pus televizorul în loc. Și, surpriză, imaginea n-a ținut loc de pază.

INCISIV de Prahova bate la ușă: „Deschideți arhiva, nu doar porțile!”

În fața acestui spectacol strălucitor de management „modern”, redacția INCISIV de Prahova a hotărât să nu se mulțumească cu zvonuri și comunicate parfumate și a înaintat, în baza Legii 544/2001, o solicitare oficială de informații către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), vizând strict activitatea Penitenciarului Mărgineni în perioada 2023–prezent.

Altfel spus: dacă tot scapă deținuții, măcar să nu scape și cifrele.

Solicitarea a fost trimisă directorului ANP, comisar-șef de poliție penitenciară Geo Bogdan Burcu, cu Ministerul Justiției pus „la curent” la rubrica „spre știință”. Nu de alta, dar e bine ca toată lumea să fie informată când sistemul se face că doarme.

O întrebare incomodă: câte ore suplimentare trebuie să faci ca să scape un deținut?

Primul capitol din întrebările INCISIV de Prahova lovește direct în inima problemei: resursa umană, adică oamenii care ar trebui să păzească zidurile, nu să doarmă pe ele.

Redacția cere, negru pe alb:

  • câte ore suplimentare au făcut polițiștii de penitenciare în 2023, 2024, 2025 și în 2026 până în prezent;
  • câte au fost compensate cu timp liber;
  • câte au fost plătite efectiv;
  • și, desigur, cât a costat tot acest dans al „suplimentarelor”.

Traducere: se vrea aflat dacă evadările se produc pe fond de oboseală, de subdimensionare a schemelor de personal sau pur și simplu pe fond de indiferență bine remunerată. Când oamenii lucrează la foc continuu, cu zeci de ore peste program, nu mai vezi deținutul care iese pe ușă, pentru că tu numeri zilele de concediu neefectuat.

Concediile – mit urban sau drept legal?

A doua temă: concediile de odihnă. Adică acea legendă urbană cu care sunt hrăniți angajații din sistemul public, dar pe care mulți o văd doar în Codul Muncii, nu și în viața reală.

INCISIV de Prahova cere:

  • numărul total de zile de concediu neefectuate;
  • numărul de angajați cu concedii restante;
  • vechimea acestor concedii (din ce ani datează).

Dacă răspunsul oficial va arăta sute sau mii de zile de concediu neefectuate, atunci nu mai vorbim despre un penitenciar, ci despre un lagăr de lucru pentru angajați, în care pauza de odihnă e un fel de ficțiune birocratică. Dacă, dimpotrivă, totul e roz și concediile sunt la zi, înseamnă fie că unitatea e model, fie că realitatea de pe teren nu se aseamănă cu hârtiile.

Spital sau penitenciar? Epidemia de concedii medicale

Un alt punct dureros vizează absenteismul medical. Redacția solicită:

  • numărul total de zile de concediu medical în perioada 2023–prezent;
  • impactul financiar aferent.

Dacă personalul se îmbolnăvește pe bandă rulantă, fie avem o problemă cu condițiile de muncă, fie cu nervii oamenilor, fie cu amândouă. Un climat profesional toxic produce mai multă boală decât un virus respirator. Iar când jumătate din efectiv e pe rețetă, cealaltă jumătate trebuie să acopere ture, posturi și „camere video” care nu păzesc singure.

Munca deținuților: cine muncește, cine încasează?

Un subiect sensibil, atins în solicitarea INCISIV de Prahova, privește punctele de lucru exterioare ale unității:

  • ce puncte de lucru există în prezent;
  • unde sunt ele situate;
  • câți deținuți muncesc în medie acolo.

Apoi vine întrebarea care ustură: ce venituri au fost obținute din activitatea acestor puncte în perioada 2023–prezent și ce sume au intrat efectiv în conturile unității?

Să ne înțelegem: vorbim de munca unor persoane private de libertate, supravegheate de personal public, în baza unor contracte. E legitim ca opinia publică să știe dacă banii ăștia se văd în condițiile de muncă și de detenție sau se pierd, miraculos, în ceața sistemului. Cine face profit din munca deținuților și ce primește în schimb penitenciarul? Din nou, cifrele au cuvântul – dacă vor fi comunicate.

Investiții pentru oameni sau pentru ciment?

INCISIV de Prahova solicită, în mod expres, valoarea totală a investițiilor realizate, în perioada 2023–prezent, în două direcții:

  • îmbunătățirea condițiilor de muncă ale polițiștilor de penitenciare;
  • îmbunătățirea condițiilor de detenție ale deținuților.

Aici se decide dacă Mărgineni e o închisoare a secolului XXI sau un depozit de oameni, cosmetizat cu două camere și un strat de var. Dacă banii s-au dus pe betoane, garduri și fier, iar oamenii – personal și deținuți – rămân în condiții mizerabile, atunci avem o problemă structurală: sistemul investește în ziduri, nu în siguranță reală.

Inventarul marelui secret: ce s-a cumpărat, pentru cine și cu cât?

Redacția mai vrea să afle și:

  • ce obiecte de inventar și mijloace fixe au fost achiziționate între 2023 și prezent;
  • și, mai ales, care este valoarea lor.

În mod normal, fiecare scaun, fiecare calculator, fiecare aparat de supraveghere ar trebui să aibă o explicație: cui folosește, ce problemă rezolvă, cum îmbunătățește activitatea. Când însă se cumpără „tehnică” doar ca să se bifeze modernizarea pe hârtie, ajungem la situația ridicolă în care avem zeci de camere video, dar un deținut tot reușește să își ia lumea în cap din interiorul unității.

Vocea personalului: plângeri multe sau frică multă?

Poate cea mai delicată zonă atinsă de solicitarea INCISIV de Prahova este aceea a petițiilor, sesizărilor și reclamațiilor formulate de personal în perioada 2023–prezent privind condițiile de muncă.

Surse din sistem, citate de INCISIV de Prahova, vorbesc despre:

  • nemulțumiri serioase în rândul angajaților;
  • presiuni administrative;
  • un climat profesional tensionat;
  • teama unora de a-și exprima oficial problemele, de frica repercusiunilor profesionale.

Dacă numărul sesizărilor este mare, înseamnă că personalul a început să nu mai suporte și strigă, instituțional, după ajutor. Dacă numărul este mic sau inexistent, în timp ce sursele spun altceva, înseamnă că frica e mai puternică decât realitatea oficială. Oricum ar fi, datele vor vorbi – sau tăcerea lor îi va trăda.

Controale „pe hârtie” sau măsuri reale?

Nu în ultimul rând, INCISIV de Prahova cere:

  • numărul controalelor făcute de structurile ANP sau de alte instituții de control în perioada 2023–prezent;
  • principalele măsuri dispuse în urma acestor controale.

Aici se vede dacă sistemul se verifică pe bune sau doar își face inspecții de curtoazie. Dacă la Mărgineni s-au făcut controale după evadare, iar rezultatul concret a fost un teanc de hârtii și nici o schimbare în teren, înseamnă că rolul lor e doar de decor. Pe de altă parte, dacă au existat măsuri clare, sancțiuni, reorganizări, atunci opinia publică merită să afle ce s-a schimbat efectiv ca o nouă evadare să nu fie doar „o chestiune de timp”.

Mărgineni: laborator de zvonuri sau caz-școală de management eșuat?

Întrebarea centrală, ridicată de demersul INCISIV de Prahova, e simplă și tăioasă:
sunt problemele de la Mărgineni doar zvonuri alimentate de gura lumii sau indicii clare ale unor disfuncționalități administrative care trebuie investigate serios?

Nivelul orelor suplimentare, concediile restante, absenteismul medical, veniturile din munca deținuților, investițiile reale în oameni, numărul sesizărilor și efectele controalelor – toate acestea, puse cap la cap, vor arăta dacă Penitenciarul Mărgineni este:

  • o unitate care funcționează la limită, susținută de oboseala și frustrarea personalului;
  • sau o instituție „model” doar în comunicate, unde problemele sunt ascunse sub covor până când, din când în când, câte un deținut scoate covorul pe ușă.

Transparență sau opacitate cu circuit închis?

INCISIV de Prahova a anunțat că va publica integral răspunsurile primite de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la instituțiile implicate și va continua să monitorizeze situația de la Penitenciarul Mărgineni.

Într-un stat care se pretinde european, transparența în administrarea unei închisori nu e un moft, ci o obligație:

  • față de contribuabilii care plătesc sistemul;
  • față de personalul care lucrează în condiții, adesea, de uzură psihică și fizică;
  • față de deținuți, care sunt în grija statului, nu în custodia întâmplării.

Până când ANP va răspunde la întrebările precise ale redacției INCISIV de Prahova, rămâne o singură certitudine: zidurile de la Mărgineni sunt groase, dar nu atât de groase încât să mai poată ascunde la nesfârșit ceea ce camerele de supraveghere „uita” să vadă și ce rapoartele interne „uită” să scrie. (Cerasela N.).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here