Tăcerea instituțională: 20 de luni pentru două „da” și un „nu”
După o sentință a Tribunalului București, un recurs respins definitiv de Curtea de Apel București și o notificare oficială de punere în întârziere, Secretariatul General al Guvernului a făcut, în sfârșit, ceea ce ar fi trebuit să facă în câteva zile: a trimis către SPR „Diamantul” memorandumul prin care Ministerul Afacerilor Interne a cerut Guvernului bani pentru salariile lunii iulie 2023.
Documentul confirmă ceea ce sindicatul a susținut de la început: pentru recalcularea și plata corectă a majorării prevăzute de art. 15 alin. (1) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu s-a cerut niciun leu în iunie 2023. Zero lei. Zero intenție. Zero rușine.
Minciuna „oficială”: n-avem bani, deci n-avem lege
Totul pleacă de la punctul de vedere nr. 603022/08.03.2024 al Direcției Generale Financiare din MAI, transmis către unitățile centrale și teritoriale de poliție. De acolo, roboțeii juridici ai inspectoratelor – „spălați pe creier” pe linie ierarhică – au copiat mecanic aceeași frază în zeci de întâmpinări și recursuri:
„După data de 1 iunie 2023, în condițiile în care în semestrul II al anului 2023 bugetul alocat Ministerului Afacerilor Interne pentru cheltuielile de personal (inclusiv pentru drepturile salariale) a fost insuficient, fiind nevoie în acest sens de suplimentări de la Fondul de Rezervă Bugetară (ex. Hotărârea Guvernului nr. 1147/2023), nu erau îndeplinite toate condițiile legale pentru modificarea modalității de determinare a majorării prevăzute la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.”
Traducere în româna de bază: „Nu vă calculăm corect majorarea pentru lucrări de excepție pentru că… surpriză, nu ne-a dat Guvernul bani”.
Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a întrebat simplu, prin petiția nr. 241/24.11.2024, în baza Legii nr. 544/2001:
- A cerut MAI, în 2023, sume suplimentare pentru cheltuielile de personal generate de O.U.G. nr. 54/2023?
- A anunțat MAI Guvernul că nu are fonduri pentru aplicarea art. 15 alin. (1) din Anexa VI și a primit, da sau nu, bani în plus pentru asta?
Două întrebări. Se răspunde cu „da” sau „nu”.
Răspunsul Guvernului: nimic.
Guvernul – organ „colegial”, fără obligații, dar cu recurs
SGG, prin adresa nr. 15C/453/RP/2024, a bifat clasicul joc birocratic: „am redirecționat cererea la MAI, pa și la revedere”, invocând art. 24 din Normele metodologice ale Legii nr. 544/2001.
Guvernul a fost acționat în instanță la 08.01.2025.
Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, prin Sentința civilă nr. 5006/14.05.2025:
- admite acțiunea SPR „Diamantul”;
- obligă Guvernul să comunice informațiile;
- constată că acestea privesc gestionarea fondurilor publice și aplicarea legislației salariale, deci sunt de interes public;
- stabilește că simpla redirecționare nu șterge obligația Guvernului de a răspunde, mai ales când cererea vizează chiar acțiuni ale Guvernului (ex. HG nr. 1147/2023);
- reține că Guvernul nu a invocat nicio excepție legală pentru refuz.
Guvernul nu s-a lăsat. A declarat recurs, susținând, esențial, că… nu are calitate procesuală pasivă: e un organ colegial, poate fi dat în judecată doar când îi sunt contestate hotărârile și ordonanțele, nu și când i se cere să răspundă la întrebări neplăcute.
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia civilă nr. 1733/05.05.2026, definitiv:
- respinge recursul ca nefondat;
- reține că, în contenciosul administrativ, contează capacitatea administrativă, iar Guvernul o are, conform Codului administrativ și altor acte normative;
- constată că informațiile cerute nu intră în niciunul dintre cazurile de secretizare enumerate la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001;
- califică refuzul drept nejustificat.
Pe scurt: Guvernul trebuie să răspundă. Însă, după hotărârea definitivă, ce se întâmplă?
Nimic. Din nou.
România, stat de drept cu somație: „Vă rugăm respectuos să respectați legea”
A fost nevoie de notificarea SPR „Diamantul” nr. 20/10.06.2026, de punere în întârziere a Guvernului, cu invocarea art. 622 C.proc.civ., care spune negru pe alb că obligațiile din titlurile executorii se îndeplinesc de bunăvoie.
Abia atunci s-a mișcat ceva, în două tranșe:
- iunie 2026 – SGG transmite notele de fundamentare ale H.G. nr. 869/2023, H.G. nr. 990/2023 și H.G. nr. 1147/2023;
- 24 iulie 2026 – prin adresa nr. 15C/295/RP/2026, „în completare la răspunsul transmis anterior”, SGG comunică Memorandumul cu tema: „Suplimentarea limitelor de credite bugetare aprobate în luna iulie 2023 pentru Ministerul Afacerilor Interne”.
Douăzeci de luni de la petiție. Un proces pe două grade. O punere în întârziere. Totul, pentru niște cifre bugetare.
Actul care „arde”: cine a cerut bani și pentru ce
Memorandumul este semnat de Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, avizat de Marcel-Ioan Boloș, ministrul finanțelor, și de Marian Neacșu, viceprim-ministru. Poartă mențiunea de aprobare a prim-ministrului Ion-Marcel Ciolacu (ștampile din 23 și 27 iunie 2023).
Temeiul: art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2023, prin derogare de la art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 – mecanismul prin care, în 2023, începând cu iunie, Guvernul aprobă lunar, prin memorandum, limitele de credite pentru ordonatorii principali.
Necesarul declarat de MAI pentru iulie 2023, la Titlul I „Cheltuieli de personal”, arată așa:
- Necesar lunar (înainte de majorările salariale): 1.242.000 mii lei
- Obligații de plată neachitate în iunie (contribuții, transport concediu de odihnă, servicii turistice): 420.915 mii lei
- Majorări salariale conform O.U.G. nr. 45/2023 – personal civil, Anexa VIII: 10.000 mii lei
- Majorări salariale conform O.U.G. nr. 54/2023 – militari și polițiști, Anexa VI: 74.000 mii lei
- Total credite bugetare necesare: 1.746.915 mii lei
Există deja aprobată o limită de 1.500.000 mii lei (ședința de Guvern din 22.06.2023). MAI cere suplimentarea cu 246.915 mii lei.
Guvernul aprobă integral suma.
Primul verdict al hârtiei: bani AU fost. Toți.
1.500.000 + 246.915 = 1.746.915 mii lei. Exact cât a cerut ministerul.
Niciun leu tăiat. Niciun „nu sunt bani”. Nicio criză macro-invocată.
Mecanismul din O.U.G. nr. 34/2023 nu e un zid de beton, e un ușaș cu sonerie: ordonatorul principal sună (face cerere argumentată), Guvernul aprobă lunar. Iar când MAI a sunat, Guvernul a deschis larg. De fiecare dată.
Inclusiv H.G. nr. 1147/2023 – folosită retoric de MAI drept „proba” lipsei fondurilor – demonstrează fix invers: bugetul se suplimentează atunci când MAI cere suplimentare.
Altfel spus:
– Vreți bani? Cereți.
– Nu vreți să plătiți polițiștilor ce spune legea? Nu cereți.
Al doilea verdict: pentru lucrări de excepție nu s-a cerut NIMIC
Cei 74.000 mii lei sunt specificați clar: „Majorări salariale conform O.U.G. nr. 54/2023, militari și polițiști, Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017” – adică doar aducerea soldelor/salariilor de funcție la nivelul prevăzut de lege pentru 2022, din 1 iunie 2023.
Atât. Nimic pentru recalcularea majorării de până la 50% prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa VI, aplicată la noul salariu de funcție.
În recursul DGPMB nr. 545401/17.03.2026 (dosar nr. 2375/104/2024), Direcția Generală de Poliție a Municipiului București recunoaște negru pe alb:
- impactul financiar al O.U.G. nr. 54/2023 „a vizat strict acordarea diferențelor aferente salariilor de funcție, nu și al altor componente salariale care și-au schimbat natura juridică de stabilire”.
Combinat cu memorandumul semnat de ministru și aprobat de premier, rezultatul e clar: neplata la nivel corect a majorării pentru lucrări de excepție nu a fost cauzată de lipsa banilor, ci de decizia de a nu-i cere.
Decizie generată – arată SPR „Diamantul” – de incompetența contabilului-șef din aparatul central, chestorul Grecu Răzvan, șeful DGF, și de protectoarea sa, Ioana Dorobanțu, prezentată de sindicat drept „Campioana împuterniciților” din MAI, cu „doar” trei funcții:
- director adjunct DGJ (titular);
- împuternicită secretar general adjunct MAI (din 2017, continuu);
- desemnată în secret de Marian-Cătălin Predoiu, din 2023, să exercite și atribuțiile funcției vacante de secretar general plin MAI.
Toată această „arhitectură” este descrisă public de SPR „Diamantul”, prin Emil Păscuț, ca motor al deciziei de a nu bugeta corect drepturile polițiștilor.
Ce a spus deja instanța, chiar fără să vadă hârtia-bombă
Curtea de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia civilă nr. 1119/24.06.2026 (dosar nr. 2375/104/2024), a respins recursul DGPMB și a menținut obligația recalculării majorării prin raportare la salariul de funcție aflat în plată.
Curtea spune, în esență:
Faptul că DGPMB a interpretat eronat legea și a acordat majorarea într-un cuantum mai mic decât cel prevăzut, nebugetând corect cheltuiala, nu poate avea ca efect acordarea majorării cu încălcarea legii.
Adică: bugetul se face după lege, nu se rescrie legea ca să intre în buget.
La acel moment, memorandumul nu se afla la dosar. Curtea a folosit doar logica. Acum, documentul obținut de SPR „Diamantul” vine ca probă factuală, care confirmă scenariul teoretic descris de judecători:
- interpretarea greșită a legii → bugetare incompletă;
- bugetarea incompletă → folosită ulterior ca „pretext” pentru neaplicarea legii.
Un lanț de erori administrativ-financiare generate în aparatul central, pe care înscrisul smuls, practic, Guvernului de către sindicat, cu ajutorul instanței, îl face incontestabil – alături de celebra corespondență ascunsă cu Ministerul Muncii din ianuarie 2024, invocată public de SPR „Diamantul”.
Ce urmează: hârtia intră în dosare
Memorandumul va fi depus ca înscris nou în toate dosarele în curs privind:
- majorarea prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017;
- majorarea prevăzută de art. 23 din aceeași anexă.
Vor fi însoțite de note scrise care exploatează cele două răspunsuri esențiale:
- MAI a cerut bani pentru O.U.G. nr. 54/2023 și i-a primit integral;
- MAI nu a cerut niciun ban pentru recalcularea majorării pentru lucrări de excepție.
Majorarea „de până la 50%” și ordinul secret pe salariile polițiștilor
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 75/18.11.2024 (publicată în M.Of. nr. 1218/04.12.2024), a stabilit, cu caracter obligatoriu:
- majorarea de până la 50% prevăzută de art. 15 alin. (1) din Anexa VI nu este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018.
Mai există un detaliu halucinant semnalat de SPR „Diamantul”: metodologia de calcul a acestei majorări este cuprinsă în O.M.A.I. S/7/2018, un ordin clasificat. Polițiștii nu au voie să-l citească, deși le stabilește salariul.
Campania SPR „Diamantul” pentru declasificarea acestui ordin continuă, pe același principiu pe care sindicatul a forțat și memorandumul:
Un drept salarial pe care nu îl poți verifica este un drept potențial fraudat de structura financiară a MAI, condusă de șeful DGF și modelată după „bunele practici” consolidate în această direcție de ani de zile – acuză public Emil Păscuț, Sindicatul „Diamantul”.
Concluzie: nu lipsa banilor, ci excesul de impostură
Din povestea aceasta nu rezultă un stat „sărac”, ci un stat comod:
- bani s-au cerut când a convenit ministerului;
- bani s-au primit integral;
- pentru drepturile polițiștilor s-a decis pur și simplu să nu se ceară.
Restul – recursuri, întâmpinări, formule juridice reciclate – nu sunt decât decor pentru o realitate simplă: nu bugetul a încălcat legea, ci oamenii care au ales cum să-l scrie. Iar acum, hârtia lor oficială, smulsă după 20 de luni de bătălie, îi contrazice punct cu punct. (Cerasela N.).
