Comisia Europeană se află sub tirul acuzațiilor directe din partea propriului Parlament, care denunță aplicarea unor „standarde duble” și un tratament inechitabil în evaluarea și distribuirea fondurilor alocate prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). O rezoluție adoptată de forul legislativ european subliniază disparități semnificative în procesele de evaluare și ridică îngrijorări serioase legate de transparența și obiectivitatea alocării resurselor financiare.
Bruxelles-ul, sub focul criticilor parlamentare
Parlamentarii europeni au criticat vehement modul în care executivul european gestionează Mecanismul de Redresare și Reziliență. Principala obiecție vizează lipsa de uniformitate, atât în evaluarea progresului statelor membre, cât și în deciziile de blocare a fondurilor. O discrepanță majoră, semnalată de aceștia, este durata considerabil diferită a evaluării cererilor de plată depuse de state, ceea ce generează suspiciuni de tratament preferențial și necesită un tratament egal, conform solicitărilor parlamentarilor.
România, victimă a inechității europene?
Situația este resimțită acut și în cazul României. Pe lângă jaloanele considerate excesive și reformele „antinazionale” integrate în PNRR, țara se confruntă cu întârzieri sistematice în evaluarea îndeplinirii jaloanelor și a cererilor de plată. Mai mult, în 2024, România riscă să nu beneficieze de niciun cent din PNRR, o decizie ce afectează grav absorbția fondurilor și care a fost semnalată ca o practică discriminatorie de către Parlamentul UE.
Opacitatea Comisiei: De la jaloane vagi la plăți blocate
Un alt aspect îngrijorător este definiția neuniformă și diferită a jaloanelor și țintelor, care variază de la un PNRR la altul, o problemă semnalată în mod constant și de Curtea de Conturi Europeană. Parlamentul cere o mai mare transparență și accelerarea evaluărilor, asigurând un tratament egal al statelor membre și condiții echitabile în întreaga Uniune. Criticile se extind și asupra metodologiilor Comisiei privind plățile parțiale și suspendările de fonduri, considerate a fi elaborate tardiv și fără consultarea Parlamentului.
Discreționar și lipsit de control: Banii publici sub semnul intrebării
Rapoartele Curții de Conturi Europene au scos la iveală cazuri de plăți efectuate, deși cerințele legate de jaloane nu au fost îndeplinite corespunzător. Cadrul de evaluare al Comisiei include elemente discreționare, precum „abaterea minimă de la o cerință” sau „întârzierile proporționale”, fără a justifica valorile alese pentru coeficienții de plată. Aceste lacune lasă loc de interpretări și necesită clarificări urgente din partea executivului european.
Secretomanie generală și favoritism local: PNRR-urile, fără vocea comunității
Documentul parlamentar critică și „secretomania generală” care înconjoară elaborarea și implementarea PNRR-urilor. Parlamentul European nu a avut niciun rol în elaborare, nu este consultat cu privire la cererile de plată și nu a primit o imagine de ansamblu clară asupra stadiului implementării. Mai grav, implicarea insuficientă a autorităților locale și regionale, a societății civile și a partenerilor sociali duce la rezultate politice mai slabe și la o asumare limitată. Parlamentarii atrag atenția și asupra favorizării unor autorități locale sau regionale în detrimentul altora, în anumite state membre.
Prelungirea termenului, o necesitate urgentă
Conștient de dificultățile de implementare, Parlamentul UE a cerut o prelungire de 18 luni pentru proiectele mature din Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin modificarea Regulamentului, dacă este necesar. Această extindere ar urma să fie realizată de Comisie pe baza unor criterii obiective, clare și echitabile. De asemenea, parlamentarii îndeamnă statele membre să intensifice eforturile de eliminare a blocajelor administrative și să asigure o capacitate administrativă suficientă pentru a accelera aplicarea PNRR, evitând concentrarea fondurilor doar în regiunile dezvoltate și asigurând că banii ajung în zonele cele mai vulnerabile, pentru a consolida coeziunea socială, teritorială și economică a UE.
