Un nou scandal zguduie Ministerul Afacerilor Interne (MAI), după ce Sindicatul Diamantul a tras un puternic semnal de alarmă privind presupuse nereguli și prevederi ilegale din Ordinul MAI S/7/2018. Organizația sindicală acuză o schemă sistematică de „jaf” financiar la adresa a peste 100.000 de angajați din sistem, orchestrată, conform acuzațiilor, de la vârful ministerului și estimată la peste 5,5 milioane de euro anual.
„Desecretizarea” de la Vrancea: Un Ordin „ascuns, vătămător și contrar legii”
În urma unei întâmpinări depuse de IPJ Vrancea într-un dosar ce vizează „sporul de antenă” (dosarul 589/91/2025, referitor la sporul de antenă), Sindicatul Diamantul dezvăluie că prevederile OMAI S/7/2018 ar fi „ascunse, vătămătoare și contrare legii”. Aceasta vine după ce un scenariu similar a fost semnalat și la IPJ Sibiu. Punctul incriminat, 44.1.1 din anexă, vizează interpretarea „celorlalte drepturi bănești avute”, specificând că acestea nu se plătesc în raport de timpul efectiv lucrat pe bază de pontaj pe perioada concediului, cu excepția delegațiilor sau detașărilor. O interpretare pe care sindicatul o consideră „pagubitoare pentru salariați și contrară jurisprudenței instanțelor europene și naționale”.
Contabilul-sef al MAI, în centrul furtunii: Acuzații de „bătaie de joc” și „economii colosale”
Direct vizat de acuzațiile sindicatului este Răzvan Grecu, șeful Direcției Generale Financiare (DGF) din MAI, descris ca fiind „individul care a ajuns să dicteze el, secretizarea metodologiei de salarizare”. Sindicatul Diamantul susține că Grecu „își bate joc de lege și de 100 de mii de salariați” prin refuzul de a elimina punctul 44.1.1, în ciuda faptului că acesta a fost declarat ilegal prin cel puțin 50 de hotărâri judecătorești definitive, obținute în mare parte de SPRD.
Motivul persistenței acestei prevederi? „Face economii, pe spinarea polițiștilor”, acuză sindicatul. Calculele prezentate sunt edificatoare: dacă Grecu ar „fura” 50 de euro pe an de la fiecare dintre cei 110.000 de polițiști, jandarmi și pompieri, se generează „economii colosale” de 5.500.000 de euro anual.
DGPI și „spaga consistentă”: Un sistem paralizat de corupție?
Articolul nu se oprește la acuzațiile directe, sugerând o implicare mai largă. Sindicatul Diamantul menționează că un răspuns al DGPI (condusă de ginerele lui Luca Petrom) la sesizările sindicale este „tamp și neputincios”, speculând că instituția ar fi primit „o șpagă consistentă exact de la acest individ și complicii lui din aparatul central”. Această presupusă complicitate ar explica de ce „majorarea de anti-corupție prevăzută de art 14 din anexa VI” nu mai poate fi acordată legal, după interpretarea restrictivă a ÎCCJ în decizia 60/2024.
MAI promite modificări, dar blochează schimbarea: „Răspunsuri de prostire”
Situația devine și mai complexă prin faptul că, într-un răspuns oficial din 6 iunie 2025 (MAI nr. 453069/06.06.2025), chiar DGF (condusă de Grecu) a recunoscut că „au fost inițiate demersurile necesare în vederea amendării OMAI S/7/2018” pentru a-l pune în acord cu Decizia ÎCCJ 73/2025. Cu toate acestea, la șase luni distanță, „nu s-a modificat nimic”, iar IPJ-urile „continuă să depună întâmpinări în instanță susținând exact opusul”. Aceeași atitudine, descrisă drept „răspuns de prostire”, ar fi fost primită și de sindicatul Prolex.
Sindicatul Diamantul a câștigat deja acordarea sporului pe perioada concediului pentru circa 1.000 de polițiști prin zeci de hotărâri definitive, dar subliniază că mai sunt încă 110.000 de cadre militare și polițiști care nu au acționat încă în instanță.
Tentative de intimidare și contre atât cu IGPR, cât și cu DGA
Scandalul este presărat și cu tentative de intimidare. Sindicatul amintește că, recent, ofițeri din IPJ Neamț, printre care Barbosanu Marius, ar fi fost „instigați de unul de la IGPR (Alexandru Zambardi, șef serviciu structura de securitate IGPR)” să se autosesizeze cu privire la presupusa dezvăluire de informații clasificate din OMAI S/7/2018 de către sindicat. Parchetul a respins sesizarea, iar Sindicatul Diamantul a depus la rândul său o plângere penală pentru abuz în serviciu, așteptând ca responsabilii să fie trași la răspundere.
Această serie de acuzații grave, de la blocajul financiar la presupuse fapte de corupție și tentative de intimidare, indică o criză profundă la nivelul conducerii MAI, punând sub semnul întrebării integritatea și modul de funcționare a sistemului intern. (Cristina T.).
