Sindicatul „Diamantul” acuză MAI și IGPR de tergiversare în procesul de declasificare
Un nou episod al luptei pentru transparență în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) se va scrie pe 10 decembrie 2025, la Curtea de Apel București (CAB). Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” continuă demersul judiciar pentru declasificarea a două acte interne cruciale, OMAI S/108/2011 și Dispoziția IGPR S/51/2011, ambele vizând „permanența de la domiciliu”. Instituțiile pârâte sunt acuzate de tergiversare, refuzând să depună actele secretizate la instanță și câștigând astfel un nou termen.
Miza dosarului 3411/2/2025: Ce ascunde ‘permanența de la domiciliu’?
Pe rolul CAB, sub numărul 3411/2/2025, se află acțiunea Sindicatului „Diamantul” de declasificare a Ordinului MAI S/108/2011 și a Dispoziției IGPR S/51/2011. Aceste documente reglementează conceptul de „permanență de la domiciliu”, o practică prin care anumiți angajați sunt considerați în serviciu chiar și în afara orelor de program, la domiciliu. Miza reală a sindicatului este transparentizarea condițiilor în care polițiștii își desfășoară activitatea, un aspect fundamental pentru drepturile angajaților și pentru relația publicului cu forțele de ordine.
Strategia MAI: Excepții procedurale și argumente de securitate națională
Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de emitent al OMAI S/108/2011, utilizează o dublă strategie pentru a se apăra în fața instanței, conform dezvăluirilor Sindicatului „Diamantul”. Pe de o parte, invocă o excepție procedurală, solicitând instanței să verifice dacă Sindicatul „Diamantul” a achitat taxa judiciară de timbru de 50 de lei, sugerând că, în caz contrar, acțiunea ar trebui anulată ca netimbrată.
Pe fondul cauzei, MAI susține că ordinul a fost clasificat legal, în baza normelor interne (OMAI nr. S/389/2003), care stipulează că documentele referitoare la atribuțiile personalului de permanență și pază sunt informații a căror divulgare ar aduce prejudicii ministerului. De asemenea, invocă „mediul securitar internațional marcat de un grad ridicat de impredictibilitate” – incluzând crize militare, sociale și economice – ca justificare pentru menținerea clasificării și protejarea mecanismelor instituționale. Un argument controversat adus de MAI este că nu ministerul trebuie să dovedească prejudiciul unei declasificări, ci reclamantul trebuie să demonstreze că nu există un astfel de prejudiciu, strategie semnalată de sindicat. În plus, MAI citează jurisprudența (inclusiv o decizie Î.C.C.J. și o cauză C.E.D.O. – Surek contra Turciei) pentru a-și susține dreptul la o „largă marjă de apreciere” în decizia de a păstra confidențialitatea unor informații.
IGPR se apără: ‘Nu suntem emitentul, dar Ordinul derivă de la noi’
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), pârât în legătură cu propria Dispoziție I.G.P.R. nr. S/51/2011, adoptă o linie de apărare complementară. În primul rând, IGPR invocă excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește OMAI S/108/2011, argumentând că nu este emitentul acestui act și, prin urmare, nu îl poate declasifica.
Referitor la propria dispoziție, IGPR susține că aceasta este un act derivat, întocmit în baza Ordinului MAI clasificat. Prin urmare, atâta timp cât actul principal rămâne secret, declasificarea dispoziției IGPR nu este posibilă. Mai mult, o comisie internă a IGPR ar fi analizat oportunitatea și ar fi concluzionat că divulgarea informațiilor din dispoziție „este de natură a afecta interesele Inspectoratului General al Poliției Române”, împiedicând astfel declasificarea.
O bătălie pentru transparență sau un risc la securitate?
Lupta juridică dintre Sindicatul „Diamantul” și instituțiile de forță ale statului român subliniază tensiunea permanentă dintre dreptul la informare și necesitatea protejării secretului de stat. În timp ce sindicatul militează pentru o transparentizare a practicilor interne care afectează direct condițiile de muncă ale polițiștilor, MAI și IGPR invocă un context de securitate complex și riscuri potențiale pentru operaționalitate. Rămâne de văzut dacă Curtea de Apel București, pe 10 decembrie, va da câștig de cauză solicitării de declasificare, deschizând un precedent important pentru accesul la informațiile interne ale instituțiilor de forță, sau va valida argumentele legate de protejarea siguranței naționale și a operațiunilor poliției. (Cristina T.).
