Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin” (aici).
În el, era radiografiat un fenomen de laborator: cum se transformă o primărie de comună într-o mică dictatură personală, unde Codul Penal devine, practic, regulament de ordine interioară, iar avertizorul de integritate devine inamicul public numărul unu.
După apariția articolului, „regatul” a reacționat „democratic”: în chiar ziua de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei Rădoi din concediu medical, primarul emite dispoziția de preaviz pe 30 de zile.
Când zici „represalii”, zici poezie. Când vezi cronologia, zici manual de represalii.
PRIMĂRIA-SAT RAPUBLICĂ: „LA NOI, CODUL PENAL E GHID DE BUNE PRACTICI”
În comuna Scorțeni, județul Prahova, instituțiile par să urmeze o regulă simplă:
– ce scrie în Codul Penal se folosește invers, selectiv și preferabil împotriva cui deranjează.
Primarul Barbu Iulian Constantin nu apare în peisaj ca un simplu edil. Din plângerile funcționarei publice Rădoi Cornelia, el descrie un personaj demn de manualul de „mic tiran local”:
- conduce cu camere video și telefoane, nu cu legi;
- are polițiști locali în loc de gărzi de corp;
- are consilieri locali în loc de decor de nuntă;
- are WhatsApp în loc de sală de ședință.
Cornelia Rădoi – referent superior, gradația 5, angajată din 2016 în Compartimentul Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă – a avut tupeul suprem: să nu mai tacă.
În loc de „să trăiți, dom’ primar!”, a ales să spună „să stăm strâmb și să judecăm drept”. Și de aici, iadul administrativ.
OCHELARI DE 500 DE LEI ȘI ORBIRE ADMINISTRATIVĂ DE MILIOANE
Totul începe cu o banală pereche de ochelari de vedere, de 500 de lei.
În septembrie 2025, Cornelia cere decontarea lor în baza HG nr. 64/2025 și a Contractului Colectiv de Muncă (art. 32 alin. 1), prin cererea nr. 12597/19.09.2025.
Răspunsul oficial: „NU”, prin „Punctul de vedere” nr. 1297/02.10.2025. Motivul? Nu are recomandare de la medicina muncii.
Grotescul apare la fotoliul doi: în același document, Primăria recunoaște candid că nu are contract de medicină a muncii… de aproximativ 6 ani.
Cu alte cuvinte:
- angajatorul îi cere un document pe care el însuși era obligat să-l asigure, dar n-a binevoit;
- e ca și cum ți-ar cere să aduci dovadă că ai fost operat într-un spital care nu există.
În 2024, cererea anterioară (nr. 7611/18.04.2024) nici măcar nu a primit răspuns.
Nu mai e doar refuz. E politică instituțională de ignorare: „las-o să obosească”.
„SĂ STĂM STRÂMB…” – CÂND UN PROVERB DEVINE CRIMĂ DE LÉS MAIESTÉ
Pe primar nu-l doare capul de articole de lege, dar îl lovești în orgoliu cu un proverb.
După note interne și reproșuri zilnice de tipul „comentezi mereu”, vine Nota Internă nr. 14037/29.10.2025, în care i se impută Corneliei „erori profesionale” inexistente, legate de corespondența cu Poliția Băicoi (adresa nr. 1300510/07.08.2025).
Cornelia răspunde oficial, la 03.11.2025, și dezvelește schema:
- parole comune în Registratură;
- proceduri călcate în picioare;
- acces generalizat la sistemul informatic.
La final, îndrăznește să scrie: „Să stăm strâmb și să judecăm drept”.
În secunda următoare, expresia devine obsesie. O lună de zile, primarul o repetă batjocoritor, ca pe un refren de manea administrativă. Argumente? Nu. Hărțuire prin bătaie de joc? Da.
PAROLE LA COMUN, FALS INFORMATIC LA PLIC ȘI REGISTRATURĂ DE TIP „CINE APUCĂ”
Plângerea penală arată cum inspectorul de Resurse Umane, Voiculescu Amalia, folosea repetat parola personală a Corneliei în Registratură, de pe calculatorul acesteia.
Cornelia cere, în scris, schimbarea parolei.
Primarul refuză sistematic.
Rezultatul:
- în sistem apar înregistrări făcute „de ea”, despre care ea declară că nu le-a făcut;
- teren perfect pentru fals informatic și acces ilegal la sistem informatic – exact ce descrie Codul Penal, dar aici ca sport de birou.
REFERENT CU STUDII MEDII, MUNCĂ DE ASISTENT SOCIAL CU STUDII SUPERIOARE, SALARIU DE JOS
Cornelia este încadrată ca Referent III Superior – studii medii.
În realitate, e obligată să joace rolul de asistent social cu studii superioare:
- face anchete sociale pentru handicap, divorț, tutelă;
- întocmește referate de specialitate și centralizatoare către AJPIS și alte instituții;
- gestionează dosare de beneficiari.
Legea spune clar că pentru asta trebuie studii superioare de specialitate și alt salariu.
La Scorțeni, legea spune ceva, primarul face altceva:
- competențele superioare sunt folosite gratis;
- fișa postului nu se schimbă;
- salariul nu se mărește;
- angajata e împinsă să semneze acte pentru care, scriptic, nu are competență – perfectă pentru șantaj ulterior.
Abuz în serviciu, art. 297 Cod Penal, la pachet cu exploatare profesională și hărțuire prin suprasolicitare.
„BIG BROTHER” MADE IN SCORȚENI: CAMERE VIDEO, TELEFOANE, URMĂRIRE LA MINUT
În primele luni din 2026, hărțuirea se transformă în teroare la minut.
Sistemul de supraveghere video, pus teoretic pentru siguranța clădirii, devine jucăria primarului:
- urmărește angajații în timp real;
- îi sună imediat ce se ridică de la birou: „unde ești?”, „de ce te-ai mișcat?”, „unde te duci?”.
Într-o înregistrare din 3 martie 2026, primarul recunoaște două lucruri:
- că a folosit camerele pentru monitorizarea angajaților;
- că și-a pierdut accesul direct, fluxul video trecând la Poliția Locală – probabil după ce cineva a tușit cuvântul „GDPR”.
Rezultatul pentru Cornelia: anxietate, degradarea sănătății psihice – fix tiparul de la art. 208 Cod Penal (hărțuire).
ZĂPADĂ, CONCEDIU FORȚAT ȘI EXEMPLUL „NU FACEȚI CA RĂDOI”
Ninsorile din 18–19 februarie 2026 opresc activitatea.
Soluția „elegantă” a primarului:
– Toată lumea își ia concediu de odihnă pe acele zile, că așa vrea el.
Cornelia refuză. Alege varianta legală: recuperarea orelor și depune cerere.
Urmează:
- Dispoziția nr. 17/27.02.2026 – recuperare colectivă, pe hârtie;
- în realitate, doar Cornelia execută orele, fapt dovedit, spune ea, de condica de prezență din martie 2026;
- ceilalți sunt „iertați” prin acord pentru încă 2 zile de concediu.
Mesaj clar:
„Cine nu semnează ce zic eu muncește. Cine semnează, stă acasă.”
MUTAREA REGISTRATURII ȘI AMENINȚAREA CU DEZASTRUL INSTITUȚIONAL
Primarul vrea să mute Registratura din str. Principală nr. 11 la nr. 2.
Cornelia depune memoriul nr. 3968/27.02.2026, invocând:
- principiul continuității serviciului public (art. 3 OUG 57/2019);
- Legea 319/2006 – SSM: ergonomie, lumină naturală, căldură, curent;
- riscul pierderii termenelor legale, dublarea numerelor de înregistrare, amenzi (Legea 544/2001 etc).
Răspunsul primarului?
Memoriul e ignorat.
În aceeași zi, emite dispoziția de recuperare aplicată discriminatoriu doar ei.
Argumente juridice? Zero. Represalii? Din plin.
ȘEDINȚA „M-AU CIURUIT”: LINSHAJ PSIHIC CU SECRETARĂ, CONTABILĂ ȘI „ETICĂ” LA MASĂ
23.03.2026, după ce ANFP trimite demersul nr. 13467/23.03.2026 către Primărie:
- Cornelia este chemată în biroul primarului;
- prezentă crema conducerii: primarul, Secretara Generală (Petcu Dorina), contabila (Negulescu Maria), Consilierul de Etică/Resurse Umane (Voiculescu Amalia).
Timp de aproximativ o oră, scena descrisă de victimă arată așa:
- i se reproșează că a „îndrăznit” să sesizeze autoritățile centrale;
- fișa postului devine armă: i se caută cu markerul motive pentru sancțiuni;
- contabila anunță candid: „Lăsați, domnule primar, că îi facem și noi reclamații cum ne-a făcut ea”.
Izolarea este oficializată: Cornelia nu mai are voie să vorbească direct cu primarul; are cale unică prin Secretara Generală. Profesionalism? Nu. Cortină de fier.
DE LA „CE, MĂ VERIFICI?” LA ATAC DE PANICĂ ȘI ALPRAZOLAM
Episod concret: Cornelia încearcă să predea mapa de corespondență. Primarul refuză să o primească fără secretară de față.
Întrebarea firească: „V-am căutat să vă las documentele”
Răspunsul șefului suprem: „Ce, tu mă verifici pe mine?”
Concediul de odihnă îi este refuzat prin intermediar, cu pretexte de tipul „nu are cine să-ți țină locul” – în timp ce acte și dispoziții aberante curg pe bandă.
Pe 05.03.2026, după luni de umilințe, Cornelia ajunge la Camera de Gardă a Spitalului Orășenesc Băicoi:
- atac de panică;
- tensiune 143/95;
- tratament cu Alprazolam.
Fișa de la Camera de Gardă e literă de lege.
Secretara Generală, în paralel, „știe” că „era bolnavă dinainte”. Medicina scrie altceva.
CONCEDIU CONTRA ORE SUPLIMENTARE ȘI DOCUMENTE ȚINUTE LA SERTAR
Prin adresa nr. 4306/05.03.2026 (comunicată abia la 13.03.2026), primarul condiționează două zile de concediu de odihnă de efectuarea unor ore de recuperare.
Traducere:
„Vrei dreptul legal la concediu? Îl plătești în ore suplimentare.”
Pe lângă ilegalitatea trocului, vine și șicanarea:
- documentul este ținut 8 zile până să fie înmânat;
- în acest timp, Cornelia nu știe dacă are sau nu concediu.
Incertitudinea devine instrument de tortură psihologică.
POLIȚIȘTII LOCALI – TRANSFORMAȚI ÎN GARDIENII OREI 17:00
În prima zi de „recuperare” impusă, primarul trimite în recunoaștere doi polițiști locali – Pantilie Tudor Nicolae și Badea Nicolae Cristian – ca să verifice dacă Rădoi pleacă înainte de ora 17:00.
Atribuțiile legale ale Poliției Locale? Sigure.
Realitatea din Scorțeni?
- doi polițiști păzesc o funcționară publică singură la birou;
- par să o supravegheze ca și cum ar avea control judiciar, nu recuperare de ore.
Imagine grotescă: primărie liniștită, o femeie muncind pe gratis la „recuperare”, doi polițiști de pază.
CONSILIERUL DE ETICĂ: DIN VICTIMĂ, COMPLICE; DIN SCUT, PARAVAN
În mod normal, Consilierul de Etică e omul la care mergi când îți cade cerul administrativ în cap.
La Scorțeni, Consilierul de Etică e:
- fosta consilieră personală a primarului;
- actual inspector de Resurse Umane;
- beneficiară de sporuri și proiecte europene cu semnătura primarului.
Pe 16.03.2026 are loc o ședință de două ore, înregistrată audio:
- Cornelia povestește abuzurile și aduce dovezi;
- Voiculescu recunoaște că și ea a fost victimă a primarului – „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil”, „nu mai salută când se supără”;
- concluzie în acte: un proces-verbal anemic, care reduce totul la „o opinie despre un tratament diferențiat”.
Între timp, aceeași Voiculescu:
- continuă să folosească parola de acces a Corneliei;
- semnează Raportul de specialitate nr. 5869/07.04.2026, care stă la baza reorganizării și desființării postului Rădoi Cornelia;
- stă în conducerea sindicatului care, teoretic, ar trebui să o apere.
Cercul se închide: primarul semnează sporuri pentru consilier, consilierul semnează rapoarte care scapă primarul și decapitează avertizorul.
CONSILIU LOCAL PE WHATSAPP, HCL-URI PE HÂRTIE, VACANȚE ÎN GRECIA PE BANI PUBLICI
Cea mai explozivă parte din materialul Corneliei privește Consiliul Local Scorțeni, anul 2025.
Fiind responsabilă cu procesele-verbale, ea arată că:
- multe ședințe nu aveau cvorum fizic;
- votul se dădea în realitate pe WhatsApp;
- în HCL-uri figura „vot prin ridicare de mână, în prezență fizică”;
- ROF-ul Consiliului Local prevedea stenograme și anexe cu prezența nominală – dar acestea nu reflectau realitatea.
Exemplu: HCL nr. 59 din 13.08.2025:
- în acte: 14 consilieri prezenți, vot cu ridicarea mâinii;
- în înregistrări audio: nu era cvorum, votul s-a dat pe WhatsApp.
Miza?
HCL 59/13.08.2025 a aprobat suma de 35.000 lei pentru Ansamblul „Datina”.
Potrivit petentei, banii au acoperit o deplasare în Grecia, 5 zile, în care beneficiarii reali ar fi:
- Managerul Căminului Cultural, Barbu Ramona – soția primarului;
- angajați ai Căminului Cultural.
Când Cornelia întreabă de ce apar „prezenti fizic” în procesele-verbale și de ce nu se notează voturile pe WhatsApp, Secretara Generală Petcu Dorina recunoaște, în mesaje, că:
- s-a trecut „prezență fizică”, pentru că aplicația EMOL nu permitea marcarea votului online.
Programul nu permite ilegalitatea, se rezolvă cu falsul manual.
SINDICAT DE BUZUNAR ȘI CONSULTARE SOCIALĂ „COPY–PASTE” DUPĂ CE S-A DECIS TOT
Legea nr. 367/2022 spune clar: când schimbi organigrame, când desființezi posturi, consulți sindicatul. Real.
La Scorțeni:
- 07.04.2026, ora 10:00 – Cornelia cere pe grupul instituției să se înceapă consultarea;
- tot pe 07.04.2026 – Referatul nr. 5869 și Proiectul de HCL nr. 17/2026 sunt deja întocmite și încărcate în EMOL;
- 08.04.2026 – se „ține” o ședință de sindicat, după ce proiectele sunt gata.
Se depun:
- procesul-verbal al ședinței de sindicat din 08.04.2026;
- opinia separată a Corneliei – ignorată;
- raportul de specialitate nr. 5870/07.04.2026;
- ulterior Raportul nr. 6355/22.04.2026, cu data antedatată 18.03.2026.
Secretara Generală Petcu Dorina joacă dublu:
- Secretar General al UAT – semnează actele administrației;
- Președinte de Sindicat – chipurile apără angajații.
Voiculescu Amalia, la rândul ei, e și în sindicat, și în punctul-cheie care justifică legal „reorganizarea” avertizorului.
Dialog social? Monolog cu ecou.
ORGANIGRAMA CU ȚINTĂ: „EȘTI INDISPENSABILĂ, DAR TE TĂIEM”
Proiectul de HCL nr. 17/07.04.2026 este o capodoperă de ambiguitate:
- se vorbește de reducere de posturi, dar nu se precizează clar care;
- se invocă „economia de minimum 10%”, dar fără raport serios de la contabilitate;
- se sar peste posturile vacante și se lovește direct în ocupanți, cu prioritate în avertizor.
Cronologia cinică:
- 07.05.2026 – Cornelia anunță că se simte rău, cere concediu;
- 11.05.2026 – i se respinge concediul, i se spune în scris că „prezența ei este indispensabilă, dat fiind volumul mare de activitate”;
- 13.05.2026 – cade la propriu: diagnostic de cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, concediu medical;
- 19.05.2026 – Consiliul Local votează desființarea postului ei, pe motiv că… nu mai este nevoie.
Când e să nu-i dai concediu: e indispensabilă.
Când e să-i tai postul: devine brusc inutilă.
„SĂ SE POTOLEASCĂ CU RECLAMAȚIILE”: MESAJUL CLASIC AL PUTERII MICI ȘI RĂZBUNĂTOARE
În momentul în care Cornelia începe să scrie sesizări (ANI, ITM, ANFP, CNCD), apar mesajele „prietenești” de la primar, transmise prin intermediari:
- „să se potolească cu reclamațiile”;
- e „influențată de Comandantul Poliției”;
- parcă „a trăit numai în adevăr până acum”.
În completarea adresată CNCD (dosar nr. 205/2026), Cornelia cere extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cod Penal), arătând că presiunile au venit imediat ce și-a exercitat dreptul legal de a reclama.
