Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară
Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după un regulament special: Codul Penal, citit pe dos și aplicat selectiv. Acolo, primarul Barbu Iulian Constantin este descris, în plângerile depuse de funcționara publică Rădoi Cornelia, drept un fel de mic autocrat local care își conduce primăria cu ajutorul camerelor video, polițiștilor locali, WhatsApp-ului și al unor consilieri transformați în decor.
Rădoi Cornelia – referent superior, gradatia 5, angajată din 2016 la UAT Scorțeni, Compartiment Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă – a decis să nu mai tacă. A scris, cu date, numere de înregistrare, hotărâri, articole de lege, fișe de gardă și înregistrări audio, un rechizitoriu complet al modului în care înțelege conducerea locală „serviciul public”.
Plângerea penală către Poliția Orașului Băicoi și completarea la sesizarea depusă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD, dosar nr. 205/2026, petiția nr. 2339/16.03.2026) arată, în oglindă, un tablou de hărțuire morală, abuz în serviciu, falsuri, discriminare salarială și o încercare metodică de a elimina un avertizor de integritate.
Ochelari de vedere și orbul administrativ: 500 de lei care dor mai rău decât un milion
Totul pare să înceapă banal, cu o pereche de ochelari de vedere. În septembrie 2025, Rădoi Cornelia cere decontarea a 500 lei pentru dispozitive optice, în baza HG nr. 64/2025 și a Contractului Colectiv de Muncă (art. 32 alin. 1), prin cererea nr. 12597/19.09.2025.
Răspunsul oficial: refuz prin „Punctul de vedere” nr. 1297/02.10.2025, pe motiv că nu există recomandare de la medicina muncii.
Doar că, surpriză: în același document, Primăria recunoaște că „nu are contract de medicină a muncii” de circa 6 ani. Deci angajatorul îi cere un document pe care tot el este obligat să-l asigure, dar pe care nu l-a asigurat.
În 2024, cererea anterioară (nr. 7611/18.04.2024) nici măcar nu a primit răspuns. Asta se numește, în practică, nu doar refuz, ci politică instituțională de ignorare.
„Să stăm strâmb și să judecăm drept”: când un citat provoacă o campanie de hărțuire
Primarul Barbu Iulian Constantin nu pare deranjat de articole de lege, dar se declanșează la un proverb. După Note Interne și reproșuri zilnice de tip „comentezi mereu”, vine Nota Internă nr. 14037/29.10.2025, prin care i se impută Rădoi Corneliei „erori profesionale” inexistente, legate de corespondența cu Poliția Băicoi (adresa nr. 1300510/07.08.2025).
Funcționara răspunde oficial, la 03.11.2025, demascând vulnerabilități administrative: parole comune, proceduri încălcate, acces la sistem folosit la grămadă. La final, scrie: „Să stăm strâmb și să judecăm drept”.
De-aici începe obsesia: peste o lună, zilnic, primarul repetă, batjocoritor, acest citat. În loc de argumente administrative – hărțuire prin batjocură, la minut.
Parole comune, fals informatic personalizat și registratura la comun
Potrivit plângerii penale, inspectorul de Resurse Umane, Voiculescu Amalia, folosește repetat parola personală a Rădoi Corneliei pentru a opera în Registratură de pe propriul calculator.
Cornelia cere, în scris, schimbarea parolei. Primarul refuză sistematic. Rezultatul: în sistem apar înregistrări efectuate „de ea”, pe care ea spune că nu le-a făcut. Asta nu mai e doar hărțuire – este teren de fals informatic și acces ilegal la un sistem informatic, infracțiuni semnalate explicit.
Referent de studii medii, muncă de asistent social cu studii superioare, salariu de jos
Rădoi Cornelia este încadrată ca Referent III Superior – studii medii – dar spune că e folosită, forțat, ca un specialist în asistență socială. Deși există compartiment de Asistență Socială, primarul îi impune să:
- facă anchete sociale (handicap, divorț, tutelă);
- întocmească referate de specialitate și centralizatoare către AJPIS și instituții județene;
- gestioneze dosare de beneficiari.
Legea prevede că aceste activități necesită studii superioare de specialitate și sunt plătite conform altui coeficient. Aici nu se schimbă fișa postului, nu se mărește salariul, ci doar se exploatează profesional un angajat, după cum arată plângerea, în logica art. 297 Cod Penal (abuz în serviciu):
- Competențele superioare sunt folosite gratis, fără modificarea raportului de serviciu.
- Angajata este obligată să semneze acte pentru care, scriptic, nu are competență – deci este împinsă într-o zonă de risc juridic, perfect utilă pentru șantaj ulterior.
- Suprasolicitarea devine instrument de hărțuire morală și burnout, sub amenințarea că „nu își face treaba” dacă refuză sarcini vădit nelegale raportat la fișa postului.
Economia la buget se face, convenient, pe spatele ei, în loc să se scoată la concurs un post de studii superioare sau să i se transforme postul actual.
„Big Brother” made in Scorțeni: camere video, telefoane și teroare permanentă
În primele luni din 2026, hărțuirea capătă, potrivit petentei, caracter obsesiv. Sub pretextul „reorganizării”, primarul amenință colectivul cu concedieri, „restructurări”, eliminarea celor „neloiali”.
În loc să asigure siguranța obiectivului, sistemul de supraveghere video devine jucăria personală a edilului:
– urmărește angajații în timp real;
– îi sună imediat să-i întrebe unde sunt, ce fac, de ce s-au mișcat de la birou.
Într-o înregistrare din 3 martie 2026, Barbu, potrivit plângerii, recunoaște două lucruri:
- Că a folosit camerele pentru monitorizarea personală a angajaților.
- Că a pierdut apoi accesul direct, fluxul video trecând la Poliția Locală – probabil după sesizări sau intervenția GDPR.
Rezultatul pentru Rădoi Cornelia: anxietate profundă, degradarea sănătății psihice, exact tiparul prevăzut de art. 208 Cod Penal (hărțuire).
Zăpadă, concediu forțat și „exemplul negativ” Rădoi Cornelia
Ninsorile din 18–19 februarie 2026 suspendă activitatea. Primarul vrea să rezolve situația „elegant”: toată lumea să își ia concediu de odihnă, colectiv, pentru acele zile.
Cornelia refuză să semneze concediu forțat și optează legal pentru recuperarea orelor; depune cerere.
Urmează:
- Dispoziția nr. 17/27.02.2026 – recuperare colectivă.
- În realitate, doar ea execută aceste ore, fapt dovedit – spune ea – de condica de prezență din martie 2026. Ceilalți sunt „iertați” printr-un acord pentru încă 2 zile de concediu de odihnă.
Mesajul:
„Uitați ce pățește Rădoi dacă nu semnează ce zic eu: ea muncește la recuperare, voi stați acasă în concediu”.
Se mai adaugă și tentativa de mutare a Biroului de Registratură din str. Principală nr. 11 la nr. 2, în ciuda unui memoriu (nr. 3968/27.02.2026) în care sunt invocate:
- principiul continuității serviciului public (art. 3 OUG 57/2019);
- condiții minimale de SSM (Legea 319/2006: ergonomie, lumină naturală, căldură, curent);
- riscul pierderii termenelor legale, dublarea numerelor de înregistrare, amenzi (de ex. Legea 544/2001).
Răspunsul primarului la argumente: memoriul este ignorat, dar în aceeași zi se emite Dispoziție de recuperare aplicată discriminatoriu doar ei. Represalii pure, mascate administrativ.
Încercarea de linșaj psihologic: ședința „M-au ciuruit”
Pe 23.03.2026, după ce ANFP trimite demersul nr. 13467/23.03.2026 către Primărie, urmează scena de manual în mobbing:
- Rădoi Cornelia este chemată în biroul primarului;
- prezent: primarul, Secretara Generală (Petcu Dorina), contabila (Negulescu Maria), Consilierul de Etică/Resurse Umane (Voiculescu Amalia);
- timp de aproximativ o oră, spune ea, este supusă unei execuții psihologice, i se reproșează că a „îndrăznit” să sesizeze autorități centrale.
Fișa postului îi este aruncată în față nu ca instrument de clarificare, ci ca armă: se caută, cu markerul, pretexte pentru viitoare sancțiuni și „ajutor” ca să plece.
Contabila spune explicit: „Lăsați, domnule primar, că îi facem și noi reclamații cum ne-a făcut ea”.
Izolarea este oficializată: i se impune să comunice cu primarul doar prin Secretara Generală, fără temei profesional.
De la refuz de dialog la atac de panică: medicina confirmă mobbing-ul
Un episod concret: când încearcă să predea mapa cu corespondență, primarul refuză să o primească decât în prezența secretarei. Întrebarea civilizată „v-am căutat să vă las documentele” e întâmpinată cu un strigăt: „Ce, tu mă verifici pe mine?”.
În loc de relație profesională – relație de tiran – supus.
Refuzul concediului de odihnă se comunică prin intermediar, cu pretexte absurde („persoana care să îți țină locul e delegată”). După luni de umilințe (dată afară din birou, pusă pe hol, făcută „cauza tuturor relelor”), vine colapsul: pe 05.03.2026 ajunge la Camera de Gardă a Spitalului Orășenesc Băicoi, cu atac de panică, TA 143/95, tratată cu Alprazolam.
Fișa de la Camera de Gardă este probă scrisă. Secretara Generală susține, între timp, că „era bolnavă dinainte”. Medicina, însă, scrie altceva.
Concediu condiționat de ore suplimentare și documentul-martor „ascuns” 8 zile
Prin adresa nr. 4306/05.03.2026 (comunicată abia la 13.03.2026), primarul condiționează două zile de concediu de odihnă de efectuarea unor ore de recuperare.
Acest troc – „CO contra ore în plus” – lovește frontal regimul juridic al concediului de odihnă.
Pe lângă ilegalitate, vine și reaua-credință: documentul stă 8 zile ascuns, timp în care angajata nu știe dacă are sau nu concediu. Starea de incertitudine devine, iarăși, armă psihologică.
Polițiști locali transformați în gardieni ai orei 17:00
În prima zi de „recuperare” ilegală, primarul trimite doi polițiști locali, Pantilie Tudor Nicolae și Badea Nicolae Cristian, să verifice dacă Rădoi Cornelia iese înainte de ora 17:00.
Poliția Locală, cu atribuții stabilite prin lege, este transformată, potrivit plângerii, în gardă personală de supraveghere a unui funcționar care recuperează orele.
Imaginea este grotescă: o funcționară publică, singură la muncă, păzită de doi polițiști, ca și cum ar fi după gratii.
Consilierul de Etică – din victimă, complice; din protecție, paravan
Când totul explodează, Rădoi Cornelia apelează la Consilierul de Etică. Doar că funcția este ocupată de fosta consilieră personală a primarului, actual inspector Resurse Umane – Voiculescu Amalia.
Conflict de interese? Evident.
Pe 16.03.2026 are loc o ședință de două ore, înregistrată audio. În aceasta:
- Rădoi detaliază toate abuzurile, prezintă dovezi;
- Voiculescu recunoaște că a fost la rândul ei victima primarului, dar „nu a raportat”;
- în loc de raport ferm de etică, întocmește un proces-verbal vag, care reduce totul la o simplă „opinie despre un tratament diferențiat”.
Pe lângă asta, Voiculescu:
- continuă să folosească parola de acces a petentei;
- este membră în sindicat și autor al Raportului de specialitate nr. 5869/07.04.2026, care fundamentează reorganizarea și desființarea posturilor ocupate, inclusiv postul Rădoi Cornelia;
- este beneficiara unor privilegii financiare (sporuri, proiecte europene), la rândul lor dispuse prin semnătura primarului.
Cercul este complet: primarul semnează sporuri pentru consilier, consilierul de etică semnează rapoarte care îi salvează primarului cariera.
Falsuri, ședințe pe WhatsApp și vacanțe în Grecia pe bani votați fictiv
Partea cea mai explozivă din materialul Rădoi Cornelia privește Consiliul Local Scorțeni și anul 2025.
Fiind responsabilă cu procesele-verbale de ședință, ea afirmă, cu ciorne de mână și înregistrări audio anexate, că:
- multe ședințe nu aveau cvorum fizic;
- votul se făcea în realitate pe WhatsApp, dar în HCL-uri figura „vot prin ridicarea mâinii, în prezență fizică”;
- ROF-ul CL prevedea stenograme și anexe cu prezența nominală, dar realitatea era alta.
Un exemplu: HCL nr. 59 din 13.08.2025, care atestă 14 consilieri prezenți și vot prin ridicare de mână. Înregistrările audio depuse ar demonstra că nu era cvorum, iar votul s-a dat online, prin WhatsApp.
Miza? Potrivit petentei:
- HCL 59/13.08.2025 a aprobat suma de 35.000 lei pentru Ansamblul „Datina”;
- banii au finanțat deplasarea în Grecia, unde beneficiarii reali au fost, în fapt, Managerul Căminului Cultural, Barbu Ramona (soția primarului) și angajații Căminului – un sejur de 5 zile pe bani publici.
Când Rădoi începe să întrebe de ce în procesele-verbale apare „prezență fizică” și de ce nu se menționează votul pe WhatsApp, Secretara Generală Petcu Dorina recunoaște, potrivit capturilor de conversatie, că s-a trecut „prezență fizică” pentru că aplicația EMOL nu permitea bifarea votului online.
Adică programul nu permitea ilegalitatea, așa că s-a completat falsul manual.
Sindicat de buzunar și consultare socială în varianta „copy–paste”
În aprilie 2026, OUG și Legea nr. 367/2022 privind dialogul social obligă la consultarea reală a sindicatului, mai ales când se schimbă organigrame și se desființează posturi.
La Scorțeni, povestea arată așa, conform documentelor depuse:
- 07.04.2026, ora 10:00 – Rădoi cere, pe grupul instituției, demararea consultării;
- tot pe 07.04.2026 – se întocmește deja Referatul de Aprobare nr. 5869 și Proiectul de hotărâre nr. 17/2026, încărcate în EMOL;
- ședința de sindicat din 08.04.2026 devine, astfel, simulare post-factum.
Petenta depune:
- PV ședință sindicat 08.04.2026;
- opinia ei separată, ignorată;
- raportul de specialitate nr. 5870/07.04.2026;
- ulterior, Raportul nr. 6355/22.04.2026, cu data antedatată 18.03.2026 în preambul.
Secretara Generală Petcu Dorina joacă aici dublu: este Secretar General al UAT (autorul actelor) și Președinte de Sindicat (reprezentant al angajaților). Voiculescu Amalia este și ea în conducerea sindicatului și, simultan, semnează rapoarte tehnice care duc la eliminarea unui membru de sindicat.
Dialog social? Mai degrabă monolog.
Organigramă cu țintă: „Nu există activitate, dar ești indispensabilă – până te tăiem”
Proiectul de HCL nr. 17/07.04.2026 tace „strategic” asupra posturilor concrete ce urmează a fi desființate. Se menționează doar un număr total – fără nume, fără funcții. Ambiguitatea devine metodă de tortură psihologică: toți pot fi vizați, dar de fapt este vizată doar una.
Se invocă economia de minimum 10%, dar:
- nu există raport serios de la contabilitate care să justifice cifra;
- nu sunt desființate posturile vacante, așa cum fac UAT-urile sănătoase la cap;
- se lovește în posturi ocupate, în primul rând în cel al avertizorului de integritate.
Cronologia devine de-a dreptul grotescă:
- 07.05.2026 – Rădoi anunță că se simte rău, nu poate veni la muncă, cere concediu;
- 11.05.2026 – primește, în scris, refuzul concediului, cu motivarea solemnă că „prezența ei este indispensabilă datorită volumului uriaș de activitate”;
- 13.05.2026 – cade la propriu: cardiopatie ischemică cronică, episod depresiv sever, concediu medical;
- 19.05.2026 – în aceeași instituție unde ea este „indispensabilă”, Consiliul Local votează desființarea postului ei pe motiv că… nu mai este nevoie.
Aceasta nu mai e incoerență administrativă, ci cinism birocratic cu premeditare.
„Să se potolească cu reclamațiile”: presiuni, mesaje și Art. 272 Cod Penal la ofertă
De când începe să scrie sesizări (ANI, ITM, ANFP, CNCD), Rădoi Cornelia primește, prin colegi și consilieri, mesaje „părintești” de la primar:
- „să se potolească”;
- aluzii că ar fi „influențată” de Comandantul Poliției;
- avertismente de tipul „parcă a trăit numai în adevăr până acum”.
În completarea adresată CNCD (dosar nr. 205/2026), petenta cere expres extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cod Penal), arătând că presiunile au apărut imediat după demersurile sale legale și sunt legate direct de tentativa de a-i închide gura.
Când își exercită dreptul legal de a informa consilierii locali asupra viciilor de procedură ale organigramei, primarul se înfurie și o amenință cu plângere pentru… „trafic de influență”.
Adică: avertizorul de integritate devine, în logica locală, traficant de influență pentru simplul fapt că cere respectarea legii.
Consilierul de Etică – cronicarul unui abuz anunțat
În fața CNCD, Rădoi aduce proba care demolează orice pretenție de „neștiință” din partea aparatului: înregistrarea ședinței de consiliere etică din 14.03.2026.
Pe înregistrare, potrivit petentei:
- Consilierul de Etică (Voiculescu Amalia) recunoaște că primarul este „supărăcios și răzbunător”, se comportă „ca un copil” și, când se supără, „nici nu mai salută”;
- admite că ea însăși a fost victima acelorași metode;
- confirmă existența unui tratament diferențiat și ostil față de anumiți angajați.
Și, după această confesiune, nu face nimic: nu sesizează comisia de disciplină, nu propune măsuri, nu produce un raport de avertizare. „Etica” devine hârtie velină pentru protejarea abuzatorilor.
Ședința „M-au ciuruit” – jurnalul unui linșaj colectiv
Rădoi nu a putut înregistra direct execuția psihologică din 23.03.2026 (primar + secretară + contabilă + consilier de etică). Dar, ajunsă acasă, își înregistrează declarația „la cald” – un jurnal de mobbing depozitat ca probă pe CD la CNCD și în dosarul penal nr. 643/285/P/2026.
Tabloul relatat:
- un grup de conducere coalizat, nu pentru rezolvarea problemelor administrative, ci pentru pedepsirea persoanei care a îndrăznit să apeleze la ANFP;
- blocarea fizică în birou, refuzul de a i se permite să iasă, în ciuda cererilor repetate;
- comentarii cinice la adresa stării ei de epuizare („erai bolnavă dinainte”).
Aceasta nu mai seamănă a „ședință administrativă”, ci a interogatoriu de epocă.
Control excesiv doar pentru unul: „adu-mi toate actele în 3 zile!”
27.04.2026: în ziua în care se publică proiectul de HCL privind noua organigramă, Rădoi primește o notă de serviciu prin care i se cere să aducă, în trei zile, copii fizice după toate actele menționate în raportul de activitate la Asistență Socială.
- Documentele cerute sunt deja în arhiva instituției;
- multe îi poartă chiar semnătura primarului.
Dar celorlalți nu li se cere nimic. Controlul punctual asupra ei nu este profesional, ci punitiv. Șicana are un rol clar: să o epuizeze și să producă eventuale „greșeli” de care să se lege.
Execuția în avans: cheile arhivei, mutarea biroului și sindicatul decapitat
06.05.2026 – cu 13 zile înainte ca vreo organigramă să fie votată:
- colegul arhivar iese la pensie;
- în mod natural, persoana care putea prelua atribuțiile era… Rădoi Cornelia, cea care oricum ținea locul arhivarului;
- în schimb, primarul intră în biroul ei, însoțit de o casieră, și dispune predarea imediată a întregii arhive către aceasta, plus predarea cheilor.
În aceeași zi:
- îi ordonă femeii de serviciu să zugrăvească biroul Rădoi și holul, anunțând că acolo va fi mutată Starea Civilă și se vor oficia cununii;
- se ține „pe repede înainte” o ședință de sindicat în urma căreia Rădoi este îndepărtată din conducerea sindicatului.
Instalația de forfotă administrativă are un singur scop: să o execute simbolic înainte de a o executa juridic.
Izolare socială cu ordin de la șef: „Nu o mai luați nici în mașină”
Pe suportul optic depus la CNCD, Rădoi prezintă o înregistrare audio în care o colegă, Stănescu Claudia, recunoaște că a fost certată și amenințată direct de primar pentru că a luat-o pe Cornelia în mașina personală la navetă.
Într-o primărie normală, naveta în comun e un gest colegial. La Scorțeni devine delict disciplinar tacit.
Mesajul transmis personalului: „Dacă vrei să fii în grațiile șefului, nu saluta, nu vorbi și nu urca în mașină cu ea”.
Boicot social, orchestrat de sus – rețetă clasică de mobbing.
Dublul standard: colegă protejată, avertizorul „controlat”
În timp ce Rădoi este verificată, hăituită și obligată să justifice până și aerul respirat, colega de compartiment – titulară la Asistență Socială – este, potrivit plângerii:
- lăsată să-și facă studiile universitare, cursuri, proiecte, examene online în timpul programului de lucru;
- tolerată cu întârzieri, lucrări nerezolvate, fără niciun control.
Funcționara care muncește peste fișa postului este „reorganizată” afară, iar cea protejată învață la facultate pe timpul și banii primăriei. Eficiență, nu glumă.
Salarii cu două viteze: „Nu sunt bani, dar nu pentru toți”
În februarie și martie 2026, spune Rădoi, angajatorul:
- plătește integral, la timp, asistenții personali și consilierii locali;
- plătește fracționat, în două tranșe, funcționarii publici și personalul contractual.
Explicația oficială: lipsă de fonduri, surse diferite de finanțare.
Problema: facturile, ratele și utilitățile nu se plătesc „pe surse bugetare”, ci în bani reali, la termen.
Efectul: stres financiar suplimentar pentru cei deja hărțuiți administrativ, în timp ce alții – politic utili – sunt protejați.
Climatul de teroare – din birou în actul medical
Pe final, linia roșie este trasată nu de Rădoi, ci de medici:
- 05.03.2026 – fișa de la Camera de Gardă, atac de panică, TA 143/95, medicație psihotropă;
- 13.05.2026 – diagnostic de cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever legat de stresul de la locul de muncă;
- concediu medical (CCMAV nr. 2306453).
Deja nu mai vorbim de un conflict de muncă, ci de o degradare programată a sănătății unei persoane. Hărțuirea morală devine factor de risc clinic.
Probe, dosare și adevărul incomod: cine deranjează, dispare
Rădoi Cornelia nu vine cu impresii. Vine cu:
- fișe medicale;
- cereri, răspunsuri, dispoziții, hotărâri de consiliu, rapoarte de specialitate (5869, 5870, 6355 etc.);
- fișa postului subliniată cu marker galben;
- înregistrări audio din biroul primarului, din ședința de consiliere etică, declarații la cald despre ședința de intimidare;
- capturi de ecran de pe WhatsApp cu Secretara Generală, colege, consilieri;
- ciorne olografe ale ședințelor de CL din 2025;
- dovada în condica de prezență că doar ea a executat Dispoziția de recuperare;
- mesaje scrise de tip „să se mai potolească cu reclamațiile”.
În plus, solicită ridicarea în copie a dosarului ei personal și a fișelor de evaluare – până la 31.12.2022 calificativul este „FOARTE BINE”, fără sancțiuni. Brusc, după ce vede prea multe și întreabă prea tare, devine „problema” instituției.
CONCLUZIE:
Scorțeni – republica locală unde avertizorul de integritate devine inamicul public nr. 1
Din plângerile penale, sesizările către ANFP și completarea depusă la CNCD rezultă un tablou coerent:
– un primar descris ca „supărăcios și răzbunător” chiar de Consilierul de Etică al instituției;
– un aparat administrativ folosit nu pentru cetățeni, ci pentru control, intimidare și mușamalizare;
– un Consilier de Etică și un sindicat transformați în anexe ale puterii, nu scuturi ale funcționarilor;
– ședințe de consiliu care, potrivit probelor anunțate, ar fi fost raportate ca „în prezență fizică”, deși votul s-a dat pe WhatsApp, cu bani publici plecați până în Grecia;
– o funcționară cu calificativ „foarte bine”, împinsă pas cu pas spre prăbușire psihică, concediu medical și, în final, desființarea postului.
Rădoi Cornelia cere organelor penale să vadă aici: hărțuire (art. 208 Cod Penal), abuz în serviciu (art. 297), fals intelectual (art. 321), eventual influențarea declarațiilor (art. 272) și utilizarea funcției pentru represalii împotriva unui avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022).
Cere CNCD să constate discriminarea pe criteriu de victimizare.
În timp ce în acte totul se numește „reorganizare”, „optimizare” și „consultare sindicală”, în teren pare să fie un singur obiectiv clar:
să fie eliminat din instituție cel care a refuzat să ridice mâna – fie în ședință, fie în fața abuzului. (Cerasela N.).
