Dezvaluiri pe baza datelor din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și a dosarului nr. 17/206/P/2026
Justiția de Constanța, zguduită din temelii
Ancheta declanșată de Secția de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) expune unul dintre cele mai dure scandaluri de corupție judiciară din ultimii ani la Constanța. Reținerea pentru 24 de ore a procurorilor Niță Teodor Ștefan și Gigi Valentin (fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța) scoate la iveală un mecanism prin care funcția de magistrat era folosită ca armă de extorcare și control asupra mediului de afaceri local.
Conform documentelor oficiale din dosarul penal nr. 85/76/P/2025, schema nu viza o simplă luare de mită, ci funcționa ca o structură piramidală bine organizată. În centrul „execuțiilor” se aflau doi polițiști judiciariști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice (SICE) al IPJ Constanța: comisarul Donciu Cătălin și agentul Lascu Sorin. Deși formal aveau rolul de a apăra legea, cei doi acționau ca braț armat și „interfață” de încredere a procurorului Niță Teodor, având birourile direct în sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Dosarul penal, transformat în bâtă de șantaj
Potrivit anchetatorilor de la București, rețeaua deschidea și gestiona în mod deliberat dosare penale cu un scop unic: constrângerea funcționarilor publici, a acționarilor sau a administratorilor de societăți comerciale. Țintelor li se impunea, de facto, un ultimatum:
- fie încheiau contracte comerciale oneroase sau de prestări servicii fictive cu firme controlate ori indicate de cei doi procurori;
- fie renunțau de bună voie la acțiuni;
- fie deveneau „peste noapte” suspecți sau inculpați.
Când refuzau să se supună economic rețelei, procurorul Niță Teodor dispunea măsuri asigurătorii agresive: sechestre pe conturi și bunuri, până la trimiterea abuzivă în judecată a unor persoane despre care, arată Parchetul General, se cunoștea starea lor de nevinovăție. În momentul în care victimele cedau și semnau contractele impuse, dosarele penale erau „rezolvate” miraculos prin ordonanțe de clasare, iar sechestrele dispăreau.
Acuzațiile oficiale ale Parchetului de pe lângă ÎCCJ subliniază: „Mecanismul consta în utilizarea prerogativelor legale de urmărire penală pentru a exercita acte de constrângere asupra unor persoane fizice și juridice, urmărind dobândirea în mod injust a unor foloase patrimoniale pentru sine sau pentru alții. Există indicii clare că s-a dispus inclusiv punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a unor persoane deși se cunoștea starea lor de nevinovăție.”
Luxul care nu încape în salariul de bugetar
Intrarea în zona penală a adus membrilor rețelei câștiguri financiare masive, reflectate într-un stil de viață de lux, total incompatibil cu veniturile oficiale de funcționari publici sau cadre de poliție. Referatul procurorilor ÎCCJ evidențiază discrepanțe patrimoniale majore descoperite în faza de investigație operativă.
Polițiștii judiciariști care asigurau „suportul de presiune” în anchetele orchestrate de Niță Teodor au acumulat averi greu de explicat. Datele din dosar arată că:
- comisarul Donciu Cătălin deține o casă și 4 apartamente în stațiunea Năvodari, una dintre cele mai costisitoare zone imobiliare de pe litoralul românesc;
- colegul său de echipă, polițistul Lascu Sorin, apare ca beneficiar – prin intermediul tatălui său – al unei proprietăți imobiliare exclusiviste în stațiunea montană Predeal.
Ceea ce la început părea doar un caz grav de corupție punctuală în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța se conturează, pe măsură ce se corelează actele din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 cu înscrisurile din dosarul local nr. 17/206/P/2026, într-o demascare a unui veritabil „sindicat” mafiot instituțional.
Investigația jurnalistică, bazată pe aceste documente de urmărire penală, arată cum pârghiile penale ale statului au fost deturnate în instrumente private de șantaj și expropriere forțată.
Caz-școală: atacul asupra Complexului Hotelier „Scoica”
Exemplul cel mai elocvent al modului de operare este atacul asupra Complexului Hotelier „Scoica” din stațiunea Jupiter (SCOICA SA, Mangalia).
La originea schemei se află un conflict comercial intern, clasic, în cadrul societății SCOICA SA. Doi acționari minoritari – soții Barbu Alexandru Ștefan și Barbu Dorina – nemulțumiți de conducerea legitimă exercitată de administratorul legal Sima Marian și de acționarul majoritar Sima Florin aleg însă o cale ocolitoare, nelegală, pentru a prelua controlul activelor hoteliere.
În loc să meargă în instanța civilă sau să folosească mecanismele Adunării Generale a Acționarilor, cei doi contractează serviciile Cabinetului de Avocatură „Siniavschi”, cu sediul în București. Rolul acestuia, relevă actele, nu se rezumă la asistență juridică, ci vizează activarea unei rețele de influență judiciară de rang înalt.
Pentru a asigura competența artificială directă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța – controlat, potrivit datelor de anchetă, de gruparea procurorului Niță – plângerea penală este formulată strategic și împotriva Păcuraru Georgeta, director al Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Constanța. Acest „artificiu de competență” permite reținererea dosarului la vârful sistemului, evitând trimiterea cauzei spre soluționare procurorilor de la judecătorii sau tribunale, adică la nivelurile inferioare ale organelor de urmărire penală.
Umbrela de la centru: rolul fostului Secretar General Adjunct din MAI
O operațiune atât de amplă, având ca țintă un activ turistic important de pe litoral, avea nevoie de o umbrelă politică și de comandă rapidă asupra structurilor de poliție. Aici apare numele chestorului de poliție (r) Ion Stoica, care, prin intermediul mamei sale, deținea un număr mic de acțiuni la Scoica SA.
Ion Stoica, personaj influent în structurile de forță ale statului, a ocupat funcția de Secretar General Adjunct la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) până la 17 februarie 2025, când raportul său de serviciu a încetat prin pensionare – conform Deciziei nr. 82/2025 semnate de Prim-ministrul României și publicate în Monitorul Oficial nr. 139/2025.
Deși pensionat cu un an înaintea evenimentelor analizate la Scoica SA, datele din anchetă indică faptul că influența sa asupra cadrelor operative din teritoriu a continuat să fie utilizată din umbră. Stoica ar fi asigurat „sprijinul tacit” și conexiunea politică pentru ca aparatul de poliție al IPJ Constanța să execute, fără verificări administrative de legalitate, ordinele abuzive ale procurorului de caz Niță – ordine ce vizau forțarea preluării acționariatului hotelului în detrimentul familiei Sima.
Cronologia intervenției-fulger: 72 de ore pentru confiscarea controlului
Ordonanța din 19.02.2026 – dosar nr. 17/206/P/2026
Cronologia, reconstituită din actele oficiale:
- 16 februarie 2026 – Este înregistrată plângerea soților Barbu, prin Cabinetul de Avocatură „Siniavschi”.
- 19 februarie 2026 – La doar 72 de ore distanță, procurorul Niță Teodor invocă „necesitatea unor măsuri urgente pentru a împiedica modificarea probațiunii” și emite Ordonanța în dosarul nr. 17/206/P/2026, desemnând ca polițiști judiciari delegați în cauză pe comisarul-șef Donciu Cătălin și pe comisarul Tufă Ionuț, din cadrul IPJ Constanța. Cei doi sunt mandatați să se deplaseze la sediul societății Scoica SA.
Ordinul este limpede și brutal: comisarul-șef Donciu Cătălin este delegat să se deplaseze la Hotel Scoica Jupiter și să ridice, în original, de îndată, Registrul acționarilor, toate actele anexe privind statutul, organizarea și funcționarea societății, precum și toate documentele contabile de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani (2023 – la zi), sub amenințarea ridicării silite.
„Hostile takeover” cu ștampilă de Parchet
Ritmul aproape neverosimil al acțiunii confirmă, în oglindă, acuzațiile reținute de Parchetul General în referatul de arestare preventivă din 15 mai 2026. În doar trei zile de la plângerea inițială, fără expertize financiare și fără audieri contradictorii, Niță dispune ridicarea tuturor înscrisurilor contabile și corporative esențiale.
Ridicarea în original a Registrului acționarilor de către comisarul-șef Donciu nu este o simplă măsură procesuală, ci miezul operațiunii de hostile takeover (preluare ostilă). Într-o societate pe acțiuni, registrul acționarilor este actul suprem de proprietate. Lipsirea acționarului majoritar, Sima Florin, și a administratorului, Sima Marian, de accesul la acest registru, combinată cu ridicarea documentelor financiare de la zi, a echivalat cu paralizarea juridică și economică a complexului hotelier.
Acesta devine, în termeni practici, instrumentul perfect de șantaj: pentru a scăpa de blocajul financiar și de riscul trimiterii abuzive în judecată – o practică deja documentată a procurorului Niță, conform datelor ÎCCJ –, conducerea legitimă era împinsă să cedeze în fața pretențiilor acționarilor minoritari ori să semneze contracte oneroase cu firmele din sfera de influență a grupării.
Executorul din teren: Donciu Cătălin, „generalul” din biroul 26
Aplicarea acestor ordonanțe de „teroare economică” revine comisarului-șef Donciu Cătălin, organ de cercetare penală în cadrul IPJ Constanța – SICE. Donciu nu acționează ca un simplu polițist din teren: el își stabilește centrul de comandă în biroul nr. 26 din sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, funcționând ca interfață directă a procurorului Niță în relațiile subterane cu țintele economice.
Această activitate „paralelă” s-a dovedit extrem de rentabilă. Procurorii Secției de Urmărire Penală a ÎCCJ menționează explicit, în referatul de arestare, opulența afișată de Donciu: o casă și patru apartamente în stațiunea Năvodari – cea mai scumpă zonă imobiliară de pe litoral – și conexiuni suspecte cu anumiți oameni de afaceri din județul Constanța, protejați sau utilizați ca paravan ai rețelei (inclusiv firme de reciclare și construcții ecologice menționate în dosarul-mamă).
Intervenția de la vârf: Înalta Curte și CSM rup „sindicatul”
Rețeaua de criminalitate organizată instituțională de la Constanța funcționează nestingherit până la 14 mai 2026, când procurorii de la București, coordonați de procurorul-șef serviciu Marius Iacob, intervin.
Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) adoptă Hotărârea nr. 340, prin care încuviințează de urgență reținerea și arestarea preventivă a magistraților Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor.
Referatul cu propunere de arestare preventivă, înaintat instanței, arată că abuzurile comise în dosarul Complexului Hotelier „Scoica” fac parte dintr-un tipar infracțional mult mai larg. Printre victimele vizate de aceleași metode apar:
- Primăria comunei Lumina;
- regia Confort Urban SRL;
- licitațiile pentru plajele aflate în administrarea Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), licitații ce ar fi fost blocate sau distorsionate.
Ancheta se află în plină desfășurare. Cei doi procurori se află în arest preventiv pentru 30 de zile, iar următorul pas este stabilirea gradului de răspundere penală pentru toți actorii implicați: de la avocații-consilieri ai atacului, la „executorul imobiliar cu epoleți” Donciu Cătălin și până la protectorul politic din umbră, fostul chestor MAI Ion Stoica.
Ce urmează: necesitatea extinderii verificărilor
Având în vedere datele de mai sus, rezultând din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală a ÎCCJ și din dosarul nr. 17/206/P/2026, precum și informațiile apărute în spațiul public privind implicarea procurorului Niță Teodor și a colaboratorilor săi în dosarul SCOICA SA, se impune ca organele judiciare care instrumentează cauza deschisă la 14.05.2026 – intens reflectată în presa online și audiovizuală la nivel național – să:
- conexeze noile informații cu cele deja existente;
- verifice, în mod exhaustiv, toate acțiunile judiciare executate în legătură cu Scoica SA;
- analizeze în ce măsură preluarea ostilă a Complexului Hotelier „Scoica” a făcut parte integrantă din mecanismul infracțional descris în referatul de arestare.
Subiectul rămâne deschis. Vor urma noi date și informații pe marginea acestei anchete care reconfigurează, în mod radical, imaginea justiției și a aparatului de ordine publică din Constanța. Vom reveni. (Cristina T.).
