Președintele validează „statul în stat” din MAI: Cronica unei reforme eșuate și costul „chestorilor de carton”

La doar două luni după ce a refuzat să semneze decretele de avansare pentru o serie de ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Președintele României, Nicușor Dan, a validat, pe 23 ianuarie 2026, promovarea acestora în gradul de chestori. Gestul a stârnit un val de indignare și a fost catalogat de Vitalie Josanu, de la Sindicatul Diamantul, drept o „capitulare” în fața „statului profund” din MAI, marcând victoria „rețelei Despescu” și confirmând „o constelație de carton” la vârful instituției.

De la „asanare morală” la „steag alb”: Contradicția deciziilor prezidențiale

Sindicatul Diamantul, care inițial salutase decizia Președintelui din 1 Decembrie 2025 de a bloca aceste avansări, numind-o un „act de triaj chirurgical și asanare morală și instituțională” (conform scrisorii oficiale Nr. 236/02.12.2025), se declară acum profund dezamăgit. Vitalie Josanu critică prestația șefului statului, pe care îl descrie ca fiind „extrem de ezitant, evaziv în explicații, detașat de orice situație”, iar gestul din 23 ianuarie 2026 arată că „la ”aceeași mizerie” a reușit să-și afirme dominația și pe Palatul Cotroceni.”

„Constelația de carton”: O analiză a costurilor și a performanței

Potrivit Sindicatului Diamantul, validarea acestor avansări subminează total eforturile de reformă și adâncește problemele structurale din MAI. Josanu reiterează argumentele inițiale, ignorate acum prin semnătura prezidențială:

• Inflația de grade: Acordarea gradelor de general unor funcționari de birou sau specialiști în PR, fără experiență operativă reală, contribuie la o „constelație de carton”.
• Deficitul structural: Contrastul „obscen” dintre „producția de generali” la vârf și lipsa de personal (peste 40%) la baza piramidei, în structurile operative, denotă o ineficiență sistemică.
• Lipsa de performanță: Incapacitatea sistemului de a oferi securitate reală cetățenilor, în ciuda numărului mare de cadre de conducere.

Aritmetica risipei bugetare: Cât ne costă un „chestor de carton”?

Sindicatul Diamantul avertizează că un chestor nu este doar un titlu onorific, ci „o gaură neagră în bugetul de stat, activată pe viață”. Articolul „Nota de plată a constelației din MAI” (disponibil pe sprd.ro) detaliază costurile ascunse:

• Salarii și sporuri de „excelență”: Noile grade implică salarii de bază majorate, sporuri de risc (chiar și pentru muncă de birou), sporuri de confidențialitate și, cel mai important, sporuri de excelență de până la 50%, alături de indemnizații de comandă superioare.
• Mecanismul pensiilor: Avansările în grad, inclusiv pentru ofițerii trecuți în retragere (precum Florea Gheorghe, Boloangă Gheorghe, Mihai Ioan), cresc exponențial baza de calcul a pensiilor speciale, existând riscul ca statul să plătească un chestor pensionar o perioadă dublă față de cea de activitate.

Piramida inversată: MAI, „cu capul mare și picioarele scurte”

Josanu critică faptul că MAI a devenit o instituție cu o „piramidă inversată”, abundând în generali și chestori la nivel central, în timp ce secțiile rurale funcționează cu un singur agent, suprasolicitat și lipsit de logistică. „Fiecare salariu de «chestor de carton» echivalează cu salariile a 3-4 agenți de stradă care lipsesc din sistem,” subliniază reprezentantul sindical.

Strategul din umbră: Rețeaua Despescu și „Frăția Academiei”

În centrul acestei structuri de putere este plasat secretarul de stat Bogdan Despescu, descris ca „ministrul de facto” al Internelor. Acesta ar fi construit o rețea de protejați bazată pe „legăturile formate în instituțiile de învățământ ale MAI și pe loialitatea față de „suzeran”,” o strategie „feudală” care recompensează fidelitatea, nu meritocrația.

Galeria „Generalilor”: Profilurile eșecului recompensat și lipsa de transparență

Vitalie Josanu nominalizează o serie de avansări considerate controversate, punând sub semnul întrebării criteriile de selecție ale Președintelui:

• Benone Matei – Chestor General (4 stele): Eșecuri precum „circulara de introducere a actelor de poliție politică” și gestionarea problematicii violenței în familie sau tragediilor de la 2 Mai și Vama Veche, reprezintă „motive pentru care Președintele României era oblicat să NU semneze «ca primarul»!”.
• Tiberiu Silviu Dumitrache – General cu 4 stele: Șeful DGPI (fostul „Doi și-un sfert”), o instituție marcată de scandaluri de „poliție politică” (cazul ORNISS, agenți ruși, Vladimir Plahotniuc), este avansat, în ciuda „compromiterii și inutilității” structurii, acuză Sindicatul Diamantul.
• Dumitru Biltag – Chestor Principal (2 stele): Un „ins pe care nici un scandal public nu a reușit să-l facă trecut pe linie moartă,” Biltag a fost implicat în controverse la IPJ Mureș (detalii pe observatornews.ro), iar mandatul său la IPJ Constanța a fost marcat de tragedia de la 2 Mai și persistența traficului de droguri. Avansarea sa demonstrează că „sistemul premiază supraviețuirea în funcție, nu rezultatele”.
• Gabriel Coman – Chestor (1 stea): Fost șef DGA Iași, descris ca „total șters din punct de vedere profesional,” Coman ar fi fost cercetat penal pentru denunțuri împotriva colegilor și ar fi „sifonat” informații (potrivit 7iasi.ro). Avansarea sa fulgerătoare la IPJ Neamț, considerat brusc „de primă importanță” fără un context clar, este văzută drept o „dedicație ad personam” venită pe linia prietenului Despescu.
• Alte avansări criticate includ pe Mirițescu Eduard (Chestor-șef), Minoiu Valentin (Chestor-șef) și Săvulescu Ionel-Ștefan (Chestor-șef), promovarea lui Minoiu, șeful DGMRU, fiind considerată în conflict cu criza de personal din MAI.

Precedentul „Bebeto” și bătălia juridică pentru transparență

Sindicatul Diamantul amintește de precedentul „Bebeto” – cazul lui Georgian Drăgan, avansat chestor la doar 34 de ani (Decretul 1567/2023) – pentru a evidenția lipsa de transparență. Sindicatul a acționat în instanță Administrația Prezidențială pentru a obține nota de fundamentare a acestei avansări, iar pe 20 ianuarie 2026 a marcat o primă reușită, dosarul fiind retrimis spre rejudecare. Josanu subliniază ipocrizia discursului politic, menționând că „prezidentul interimar Bolojan – prin consilierul de stat – formulează întâmpinare în dosar cu solicitarea de respingere a cererii noastre de transparentizare.”

Concluzii: Un semnal de alarmă pentru statul de drept

În opinia Sindicatului Diamantul, „sistemul de ordine publică este în «colaps funcțional»,” mascat de aceste avansări. Revenirea Președintelui asupra deciziei sale inițiale, fără rezolvarea problemelor sistemice și pe fondul litigiilor de transparență, este considerată o eroare strategică. „Consolidarea rețelei Despescu și legitimarea abuzurilor DGPI transmit un mesaj clar polițiștilor onești: meritocrația a murit,” conchide Vitalie Josanu. În acest context, cetățenii rămân expuși riscurilor, protejați de o poliție condusă de oameni „care nu pot prinde un criminal luni de zile, dar știu perfect cum să avanseze în grad și să își securizeze pensii speciale uriașe.” (Cristina T.).