O decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) a aruncat în aer sistemul de impozitare a pensiilor de serviciu, declarând neconstituțională aplicarea cotelor progresive. Cu toate acestea, în ciuda obligației legale de restituire ex officio a sumelor reținute, mii de pensionari se văd nevoiți să lupte în instanță pentru a-și recupera banii. Situația, analizată de Emil Pascut de la Sindicatul DIAMANTUL, ridică semne de întrebare majore privind respectarea deciziilor judecătorești și echitatea sistemului.
Impozitul progresiv: Un sistem contradictoriu demontat de CCR
Introdusă prin Legea nr. 282/2023 la 1 ianuarie 2024, impozitarea progresivă viza pensiile de serviciu ale militarilor, polițiștilor, magistraților și altor categorii, aplicând cote de 10%, 15% și 20% în funcție de praguri raportate la câștigul salarial mediu. Această abordare a fost însă contestată, iar la 19 decembrie 2024, CCR a pronunțat Decizia 724/2024, publicată în Monitorul Oficial la 31 ianuarie 2025. Soluția a fost una tranșantă: excepția de neconstituționalitate a fost admisă, iar dispozițiile art. 101 din Codul fiscal au fost declarate neconstituționale. Una dintre motivările Curții a fost incertitudinea juridică creată de indicatorii variabili ai câștigului salarial mediu, pe baza cărora se stabileau pragurile de impozitare.
Restituirea de drept, o iluzie? Practica vs. decizia constitutională
Unul dintre cele mai importante aspecte ale deciziei CCR, detaliat în punctul 110, stipula clar: „repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio (…) începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024.” În termeni simpli, Casele de Pensii ar fi trebuit să restituie automat sumele reținute ilegal.
Realitatea s-a dovedit însă alta. În ciuda acestei obligații explicite, Casele de Pensii nu au procedat la restituirea automată, forțând pensionarii să inițieze acțiuni în instanță pentru a-și recupera banii. Acest decalaj între prevederea legală și aplicarea practică a generat un val de procese și o stare de incertitudine.
Două lumi, două categorii de pensionari: Plafonarea, o cheie esentială
Analiza situației impune o distincție crucială între două categorii de pensionari, influențată de o altă prevedere legală: Art. 60 din Legea 223/2015 privind plafonarea pensiilor.
Categoria A o reprezintă cei pensionați înainte de 15 septembrie 2017. Aceștia au beneficiat de pensii plafonate conform Art. 30 (la 85% din baza de calcul brută) și, cel mai important, sporul pentru Contribuția Individuală la Bugetul de Stat (CIBS) prevăzut de Art. 108 le-a fost acordat efectiv. Pentru această categorie, prejudiciul cauzat de impozitarea progresivă (diferența între 15-20% și 10%) este real și direct demonstrabil, având, conform lui Emil Pascut, „drept deplin la restituire”.
Categoria B cuprinde pensionarii după 15 septembrie 2017, ale căror pensii nete sunt plafonate la media salariilor nete din baza de calcul. În cazul lor, sporul CIBS, deși prevăzut (până la 15% la baza de calcul), este adesea iluzoriu, fiind absorbit complet de plafonarea drastică (~55-60% din brut). Pentru aceștia, prejudiciul major provine din plafonare, nu neapărat dintr-o afectare suplimentară prin impozitarea progresivă neconstituțională, ceea ce complică demonstrarea unei daune în acest context.
Victorie în instanțe: Jurisprudența confirmă drepturile pensionarilor
În ciuda reticenței Caselor de Pensii, instanțele de judecată au început să confirme drepturile pensionarilor. Emil Pascut, de la Sindicatul DIAMANTUL, subliniază existența a cel puțin două hotărâri definitive, reprezentând precedente importante:
- Decizia nr. 1331/26.11.2025 a Curții de Apel Brașov (Dosar Militar): Această hotărâre definitivă a confirmat integral dreptul la restituire. Curtea de Apel Brașov a respins toate excepțiile invocate de Casa de Pensii Sectorială MAI. S-a argumentat că, potrivit Art. 170 Cod Procedură Fiscală, plătitorul (Casa de Pensii) are obligația de a restitui sumele, chiar dacă au fost virate la bugetul de stat. De asemenea, instanța a accentuat caracterul obligatoriu al punctului 110 din Decizia CCR, impunând restituirea de la 1 ianuarie 2024, indiferent de momentul publicării sau al unei proceduri ulterioare. Argumentul că Casa de Pensii nu este emitentul legii neconstituționale a fost respins, aceasta fiind considerată reprezentant al statului. Hotărârea a confirmat și dreptul la actualizarea sumelor cu rata inflației și la dobânda legală penalizatoare, bazându-se pe principiile Codului Civil și pe jurisprudența CJUE (Cauza C-69/14 Târșia).
- Decizia nr. 3186/26.11.2025 a Curții de Apel Alba Iulia (Dosar Magistrat): Similar, în cazul unei pensii de magistrat, această hotărâre definitivă a reafirmat dreptul la restituirea sumelor, consolidând linia jurisprudențială favorabilă pensionarilor.
Ce urmează? Recomandări și o bătălie judiciară în continuare
Concluziile, așa cum sunt prezentate de Emil Pascut, sunt clare: impozitarea progresivă a fost declarată neconstituțională, restituirea trebuie să aibă loc de la 1 ianuarie 2024, incluzând principalul, inflația și dobânda legală, iar Casele de Pensii au obligația legală de a o efectua. Toate excepțiile invocate de Casele de Pensii au fost respinse definitiv în instanțele superioare.
Pentru pensionarii din Categoria A, care au fost direct afectați de impozitul progresiv, perspectivele de recuperare a sumelor reținute ilegal prin acțiuni în instanță sunt solide. Situația devine mai nuanțată pentru Categoria B, unde prejudiciul principal vine din plafonare.
Având în vedere aceste hotărâri definitive, pensionarii aflați în situația de a fi fost afectați sunt încurajați să-și apere drepturile în justiție, invocând Decizia CCR 724/2024, cele două decizii ale Curților de Apel Brașov și Alba Iulia, precum și jurisprudența CJUE și Decizia ÎCCJ nr. 154/05.05.2025. Bătălia pentru o aplicare corectă și echitabilă a legii în cazul pensiilor de serviciu este departe de a se încheia. (Cerasela N.).
