Contribuția care nu se mai întoarce: ți-o ia statul, ți-o fură plafonul
În România pensiilor militare, polițistul plătește „contribuție individuală la bugetul de stat” așa cum își plătește întreținerea: lunar, disciplinat, obligatoriu.
Numai că întreținerea asta n-are apă caldă la capăt, are doar o țeapă rece.
Din solda fiecărui polițist se reține, lună de lună, o sumă botezată pompos „contribuția individuală la bugetul de stat”. Ea este reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar cota este de 25% din solda brută.
La un salariu brut de 10.000 de lei, înseamnă 2.500 de lei pe lună. Peste 30.000 de lei pe an. Într-o carieră de treizeci de ani, vorbim deja de câteva sute de mii de lei.
Întrebarea, așa cum o pune Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, prin Emil Păscuț:
Ce primești, concret, la pensie, pentru acești bani?
Răspunsul, după ce au fost refăcute toate calculele din buletinele anexate la patru decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. între 2017 și 2025, este devastator:
Nu primești nimic. Iar în multe cazuri, mai puțin decât nimic.
Pe hârtie e lapte și miere: în realitate, hârtia șterge tot
Legea îți promite o contraprestație. La art. 108 din aceeași Lege nr. 223/2015 scrie frumos că, la stabilirea pensiei, cel care a plătit contribuția primește un spor de:
- 3% — dacă a plătit între 5 și 15 ani;
- 6% — între 15 și 25 de ani;
- 9% — peste 25 de ani.
Acest procent se adaugă la procentul pentru vechime și se aplică bazei de calcul a pensiei.
Atât. Nimic altceva nu leagă contribuția ta lunară de pensia ta de mâine.
Mai mult, textul nu face nicio diferență în funcție de CÂT ai plătit, ci doar în funcție de câți ani ai plătit.
Așa că:
- cine a plătit 2% din soldă timp de 26 de ani; și
- cine plătește 25% din soldă timp de 26 de ani
primesc, amândoi, același „urale și aplauze”: fix 9%.
Primul ghilotinaj: plafonul de 85% care taie „meritul”
Art. 30 din lege vine cu o frază simplă: pensia nu poate depăși 85% din baza de calcul.
Cum procentul pentru vechime crește cu fiecare an lucrat, iar sporul de la art. 108 se adaugă pe deasupra, cei cu cariere lungi depășesc plafonul. Adică: tot ce este peste 85% se taie, se evapora, dispare.
La o vechime cumulată de 45 de ani, procentul pentru vechime atinge singur 85%.
Concluzie: din sporul de 9% nu se mai plătește niciun leu. Adio, „recompensă pentru contribuție”!
Dar, pentru cine scapă de prima ghilotină, urmează a doua.
Al doilea ghilotinaj: plafonul din 2017, mascat în „bun-simț”
De la 15 septembrie 2017, art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017 stabilește că:
pensia netă nu poate depăși media soldelor lunare nete din perioada de referință.
Sună rezonabil, nu? „Să nu iei la pensie mai mult decât luai în activitate.”
Doar că diavolul e în detalii: cele două mărimi se calculează cu rețineri complet diferite.
- Din SOLDĂ se rețin trei prelevări:
- contribuția individuală la bugetul de stat – 25% (cea mai mare);
- contribuția la sănătate;
- impozitul.
Rezultatul: aproximativ 58,5% din brut.
- Din PENSIE se rețin doar două prelevări, și numai pentru partea care depășește 3.000 de lei.
Rezultatul: rămân aproape 87% din brutul de pensie.
La toate cazurile analizate de Sindicatul „Diamantul”, raportul a ieșit identic, la a patra zecimală:
Plafonul pensiei este, invariabil, 58,5% din baza de calcul.
Pe de altă parte, pensia calculată după formula din lege ar putea ajunge la 85% din aceeași bază.
Diferența dintre 85% și 58,5% — adică peste 26 de puncte procentuale — se pierde, automat, pentru orice pensionar cu bază de calcul suficient de mare.
Miezul înșelătoriei: contribuția îți sapă singură groapa
Să recitim schema: media soldelor nete — care devine plafonul pensiei — se obține scăzând DIN SOLDĂ, prima și cea mai zdravănă, contribuția individuală la bugetul de stat.
Cu alte cuvinte:
- suma pe care ai plătit-o lunar timp de 30 de ani „ca să primești ceva la pensie”
- este chiar suma care îți coboară plafonul acelei pensii.
Cifrele sunt clare: dacă acea contribuție nu s-ar fi reținut, solda netă ar fi reprezentat aproximativ 81% din brut, nu 58,5%.
Iar asta schimbă plafonul astfel:
| Baza de calcul | Plafon actual (cu contribuție reținută) | Plafon dacă nu s-ar reține contribuția |
|---|---|---|
| Polițist cu baza de calcul 12.648 lei | 7.399 lei | 10.245 lei |
| Polițist cu baza de calcul 9.747 lei | 5.702 lei | 7.895 lei |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Deci contribuția nu doar că nu-ți aduce nimic concret, îți și coboară, matematic, tavanul pensiei.
Vechime, contribuție, decorații: trei „premii” care se lovesc de același zid
Legea prevede trei elemente menite, teoretic, să recompenseze meritul:
- Vechimea – îți ridică procentul pentru pensie cu fiecare an lucrat, până la plafonul de 85%.
- Contribuția – îți aduce sporul de la art. 108 (3%, 6% sau 9%), care se adaugă tot la procentul de vechime, deci este supus aceluiași plafon.
- Semnul onorific – pentru 15, 20 sau 25 de ani de serviciu ireproșabil, îți adaugă 10%, 15% sau 20% din cuantumul pensiei.
Semnul onorific se calculează peste plafonul de 85%, deci trece de primul filtru.
Nu trece însă de al doilea: plafonul introdus în 2017.
Decorația – nu premiu, ci bilet prioritar la ghilotină
Pe bazele de calcul reale ale celor patru polițiști analizați, Sindicatul „Diamantul” a stabilit de la ce procent începe să acționeze plafonul din 2017:
| Situație | Plafonul devine operant de la: |
|---|---|
| Fără nicio decorație | 65 – 67% |
| Cu semnul onorific pentru 15 ani (10%) | 59 – 61% |
| Cu semnul onorific pentru 20 de ani (15%) | 56 – 58% |
| Cu semnul onorific pentru 25 de ani (20%) | 54 – 56% |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Procentul minim pe care legea îl acordă, la 25 de ani de vechime, este de 65%.
Asta înseamnă:
- cine NU are nicio decorație stă fix pe muchie;
- cine are semnul onorific pentru 25 de ani de serviciu ireproșabil intră sub plafon cu circa 10 puncte procentuale mai devreme.
Adică, pe românește: decorația nu doar că nu-ți aduce bani în plus, te aruncă mai repede în zona în care nu mai primești nimic din „meritele tale”.
„Dar primiți sporul de la art. 108…” – mitul oficial, demontat la leu
Apărarea standard a sistemului este:
„Da, dar primiți sporul de la art. 108 pentru contribuție!”
Sindicatul „Diamantul” a luat această apărare în serios și a făcut calculul cinstit, eliminând deopotrivă contribuția și sporul acordat pentru ea, ca să vadă ce rămâne „în viața reală”.
Exemplu: un polițist cu baza de calcul de 12.648 lei, cu 6% spor pentru contribuție.
| Situație | Cu sporul de la art. 108 | Fără sporul de la art. 108 |
|---|---|---|
| Procent total | 80% | 74% |
| Pensie brută | 11.637 lei | 10.764 lei |
| Pensie netă cuvenită (teoretică) | 9.996 lei | 9.289 lei |
| Plafonul din 2017 | 7.399 lei | 7.399 lei |
| Cât primește efectiv | 7.399 lei | 7.399 lei |
Realizat ziarul Incisiv de Prahova
Sporul i-a adus 707 lei în plus la pensia netă cuvenită, pe hârtie.
În realitate, pentru că ambele variante depășesc plafonul, statul îi plătește fix aceeași sumă: 7.399 lei.
Concluzia tăioasă:
Dacă sporul de la art. 108 nu ar fi existat niciodată, omul ar fi primit EXACT aceeași pensie.
Contribuția lui de peste douăzeci de ani a produs, la pensie, ZERO lei.
Cât ar fi primit dacă statul nu îi lua niciun ban? Paradoxul suprem
Acum scoatem din ecuație și contribuția.
Fără ea, solda netă ar fi fost 81% din brut, deci plafonul ar fi crescut.
Atenție la formulare, pentru că aici logica sistemului se face praf:
- nu „ar fi primit mai mult dacă păstra sporul”;
- ar fi primit mai mult dacă nu ar fi plătit niciodată contribuția, deci fără să aibă nici spor.
Pentru primul dintre polițiști, contribuția reținută lunar, calculată chiar pe baza de calcul a pensiei, este de 3.162 lei, adică 37.944 de lei pe an, în perioada de activitate.
Pierderea lui anuală de pensie: 22.680 de lei. Pe viață.
Statul îi ia zeci de mii pe an când e activ ca să-i ia, apoi, zeci de mii pe an când e pensionar, prin plafon.
Mărim contribuția, înghețăm „sporul”: rețeta oficială de prejudiciu
Până la 31 decembrie 2017, contribuția individuală la bugetul de stat era de 10,5%.
De la 1 ianuarie 2018 este de 25%.
- Prelevarea s-a mărit de 2,38 ori.
- Prejudiciul provocat de ea — măsurat în puncte procentuale pierdute din plafon — a crescut de la 8,82 la 22,50. Adică de 2,55 ori.
- Sporul de la art. 108 a rămas neschimbat din 2015: aceleași 3%, 6% și 9%.
Pe scurt: îți iau de două ori mai mult, îți „recompensează” la fel de puțin.
Socoteala finală: cine plătește, pierde; cine nu ar fi plătit, câștiga
Sinteza făcută de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, pe baza celor patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025, este următoarea:
- Contribuția de 25% se reține integral, lunar, pe toată durata carierei.
- Singura contraprestație teoretică – sporul de la art. 108 – este:
- mâncată de plafonul de 85%, la carierele lungi; și
- retezată de plafonul din 2017 în restul cazurilor.
- Contribuția însăși diminuează media soldelor nete, adică chiar plafonul care va limita pensia.
Rezultatul grotesc:
Statul reține 25% din soldă timp de treizeci de ani.
Cel care a plătit ar fi avut o pensie MAI MARE dacă nu ar fi plătit niciun leu — chiar renunțând, în schimb, la sporul primit pentru plată.
Toate cifrele din această analiză provin din decizii de pensie și buletine de calcul oficiale.
Fiecare operație a fost refăcută și se închide la leu, după cum dezvăluie Emil PĂSCUȚ de la Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, într-o analiză întemeiată pe patru decizii de pensie emise între 2017 și 2025.
Cifrele sunt reale și verificabile în documentele aflate la dosarele respective.
Pamfletul e dur, dar matematica e și mai dură. (Cerasela N.).
