De la onoare la anonimat: Cum un titlu diplomatic a devenit sinecură personală
În inima regiunii Bordeaux, acolo unde vinurile fine și istoria se împletesc, România are un reprezentant onorific. Cel puțin, așa ar trebui să fie. În realitate, funcția de consul onorific pare să fi devenit un hobby costisitor pentru Michel Beylot, un personaj care, conform unor surse apropiate comunității românești, nu vorbește limba română, nu are legături cu cultura țării și pare mai preocupat de propria imagine decât de soarta conaționalilor săi. Această situație, tolerată cu seninătate de Ambasada României la Paris, ridică o întrebare dureroasă: pe cine reprezintă, de fapt, acest „consul”?
Festivități pentru uz intern și români invizibili: Cum se mimează reprezentarea diplomatică
An de an, ciclul se repetă. Când se apropie momentul reînnoirii mandatului, Beylot organizează mici serate, presărate cu discursuri pompoase și diplome onorifice, unde apar mereu aceleași fețe. Români „de complezență”, selectați mai degrabă pe baza relațiilor personale decât a meritelor civice, sunt invitați să aplaude un spectacol grotesc, unde diplomația se transformă într-o mascaradă. Între timp, românii activi, cei care construiesc punți culturale și economice între Franța și România, sunt ignorați, marginalizați, considerați probabil prea incomozi pentru a participa la această farsă.
Imaginea României, victima colaterală: Cum un stat se autodiscreditează la Bordeaux
Pentru românii integrați în societatea franceză, situația este de-a dreptul penibilă. Aceștia sunt nevoiți să explice partenerilor francezi de ce România este reprezentată de o figură absentă, lipsită de credibilitate. Conform unor surse diplomatice, partenerii francezi își exprimă, în privat, stupoarea față de această situație, întrebându-se cum poate un stat membru al Uniunii Europene să tolereze o asemenea formă de autodiscreditare.
Întrebarea care bântuie malurile Garonei: Cui folosește acest circ diplomatic?
În tot acest tablou trist, o întrebare persistă: cui folosește această mascaradă? Beneficiază românii din Bordeaux, cei care ar trebui să fie sprijiniți și reprezentați de acest „consul”? Sau servește doar intereselor unui sistem diplomatic anchilozat, mai preocupat de menținerea unor privilegii decât de apărarea intereselor naționale?
Până când România va continua să confunde onorabilitatea cu comoditatea, funcțiile onorifice vor rămâne simple titluri goale, iar românii din diaspora vor continua să se simtă uitați și abandonați de țara pe care o iubesc. (Cerasela N.).
