Prin școala generală am învățat că există diferențe de limbaj – extindem termenul la noțiunea de ”comunicare” – pentru diverse tipuri de scrieri, în funcție de destinatar, calitatea comunicatorului și tipul mesajului transmis. Aceste diferențe sunt cele care disting un cotidian de satiră de unul de știri și analiză; precum și diferența dintre seriozitatea și profunzimea demersului academic față de dezinvoltura unui răvaș adresat iubitei sau familiei, sobrietatea unei hotărâri judecătorești și un comentariu pe Facebook, între un comunicat sobru, oficial al unei instituții publice și specificul familiar, critic ori chiar subiectiv al mesajului sindical sau politic. Pe vremuri – nu cu mult în urmă – dar pe când generalii din „arma” comunicării publice încă nu se născuseră (am fi râs la gândul că ar fi avut nevoie de conducători de rang înalt cu rol de purtători de cuvânt), învățam valoarea stilului laconic al telegramei, precizează Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul.
România s-a mai „educat” de atunci, măcar sub influența dezideratelor ultimelor două mandate prezidențiale, ajungând să producă primul chestor purtător de cuvânt și încă în condiții record de vârstă, cu o ascensiune în ierarhia gradelor de poliție care a încălcat orice tradiție, prevedere legală sau regulă de bun simț… Această ascensiune atât de precipitată nu a lăsat loc pentru coacere și maturizare a tânărului nostru purtător de cuvânt al Poliției Române, poreclit inspirat de Emil Păscuț „bebe-chestor”. Urmarindu-l, ai senzația roșiilor turcești, cumpărate iarna: au culoare dar nu au gust, fiind grăbite artificial la coacere.
De multe ori am subliniat degradarea mesajului public asigurat de Poliția Română, în speranța că cei avizați vor înțelege. Adesea vedem postari care i-ar face invidioși pe directorii de grădiniță, în căutarea unui limbaj asortat cu diminutive și sensibilități copilărești, mai dezvăluie Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul.
La data de 15 iunie 2024, pe paginile oficiale ale Poliției Române și MAI apare un material kilometric în care se combat declarațiile unui lider sindical într-o emisiune TV. Volumul muncii nu poate fi neglijat și este de înțeles pentru oricine lucrează cu prelucrarea înregistrărilor audio-video. Este lăudabil că Poliția Română ia atitudine față de actele publice de dezinformare. Ar fi de dorit ca aceeași atitudine să fie manifestată și atunci când polițiștii și Poliția Română sunt atacați public în alte medii, așa cum s-au grăbit să apere imaginea ministrului Predoiu. Accentele și fervoarea din comunicat nu sunt datorate față de imaginea Poliției Române, ci din nevoia demonstrării utilității proprii în apărarea șefului, care i-a conferit titlul de „gospodar”. Este preocupantă lipsa de cavalerism a parveniților, care se folosesc de paginile oficiale pentru a-și vărsa inteligența emoțională. Tipicul individului care nu este preocupat de onoare dar se simte obligat să atace, precizează Josanu.
Este evident că chestorul este nervos și încearcă să-și reafirme autoritatea, dar uită importanța transparenței și transparenței în fața solicitărilor petenților. Este esențial să se respecte regulile polemicii civilizate într-un comunicat al unei instituții publice. Comunicatul sfârșește printr-o vendetă personală, uitând că se adresează unui lider național de sindicat, denotând emfază și umilire. Un asemenea individ, aflat pe o poziție înaltă prin salturi neobișnuite, dezvoltă orgolii și nevoia de a umili subalternii pentru a-și compensa propriile insuficiențe. Cautând să fie perceput ca un zeu, devine doar un bufon.
Această evoluție tragicomică nu este benefică nici pentru individ, nici pentru instituție și ar trebui corectată în spirit de respect și profesionalism. (Cristina T.).
