Pe principiul ca “cea mai buna aparare e atacul”. Oare sa aiba legatura apararea asta a lui Ciolacu cu modul extrem de facil in care o societate cu radacini in industria “pacanelelor” (si nu numai, daca ar fi sa mergem pe relatii de rudenie care duc un pic catre “premiantii” regimului de dinainte de 89), a obtinut avizul de la conducerea ASF-ului pentru emitere de asigurari RCA, printr-o analiza superficiala a conditiilor reputationale? In conditiile in care director de cabinet la presedintele asefeu era ub fost lucrator al securitatii de dinainte de 89, ulterior propasit director adjunct SRI si sef de cabinet la ASF? Si inca ceva: daca Marcel sustine ca “mafiei” pacanelelor i-a fost extrem de usor sa stea la masa cu Guvernul Romaniei, cat de greu i-o fi fost sa se aseze pe masa pseduo-supraveghetorilor din asefeu, in timp ce “supraveghetorii” stateau care prin dulap, care prin curte, care prin case obtinute fara drept de la RAPPS. In sustinerea teoriei mele pun si extras din punctul de vedere al lui Ciolacu din urma cu circa o luna, in care, ca premier, NU sustinea “atacul”asupra pacanelelor, mai dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani. (Cristina T.).
