Sarbatorile de Craciun si de Anul Nou trecusera. Petrecusem cu ai mei si eram fericita-fericita, pana cand pe usa biroului a intrat colega mea de serviciu in doliu. Avea ochii rosii, fata palida si trasa si se cunostea ca trecuse printr-o experienta dura de tot. Parca ma simteam vinovata ca eu incepean anul cu speranta si inca ma hraneam cu mesele imbelsugate in jurul carora am stat cu ai mei si ne-am ospatat.
-Am pierdut-o pe mama, mi-a spus stins!
I-am simtit toata durerea, mai ales ca familia mea era intacta. Apoi a inceput sa imi relateze cu lux de amanunte, cum tocmai in seara de Craciun, inainte de a-si deschide cadourile si de a se aseza la masa, mama ei murise.
-Eram singure. In bloc toata lumea petrecea, eu nu stiam ce sa fac ca totul sa fie bine, mi-a spus. Nu ti-as dori sa treci niciodata prin ce am trecut eu. Copilul unic este strain pe lume. Daca as fi avut si eu un frate sau o sora…
M-am simtit rau ca m-a considerat atat de straina, incat nu m-a sunat!
-Pai, nu mi-au raspuns ele rudele, cum as fi indraznit sa te deranjez pe tine la ceas de sarbatoare? Mi-am sunat matusile. Una avea telefonul inchis, alta mi-a spus ca nu poate veni decat la inmormantare, in timp ce a treia plecase la copiii si nepotii ei din Germania. Daca nu erau operatorii de servicii funerare Botosani as fi ramas cu mortul in casa toate zilele acelea de sarbatoare. Mama trebuia pregatita repede de profesionisti. Inmormantarea trebuia sa aiba loc in 3-4 zile de la deces, fiindca in apartament era cald sa contracarez gerul de afara. Daca as fi oprit caldura, riscam sa sfarsesc si eu inghetata.
Ii sclipesc ochii de recunostinta, cand pomeneste numele firmei de servicii funerare din Botosani, cu program de lucru non-stop.
Au venit si au ridicat trupul neinsufletit al mamei sa il pregateasca pentru ceremonia finala la ora 23. Era intuneric, era frig, afara se zareau focuri de artificii, dar ei lucrau.
Au imbratisat-o, au imbarbatat-o si i-au vorbit frumos si s-au topit de mila ei vazand-o singura.
-Ii priveam cat de atent manipulau trupul firav al mamei si m-am linistit. I-am implorat cu lacrimi in ochi sa aleaga pentru mama tot ce este mai bun si m-au asigurat ca asa va fi.
Ma ridic de la birou, o imbratisez strans si un timp plangem impreuna. Acasa, din curiozitate intru pe site-ul dispeceratului national de servicii funerare 07 Funerare.ro si aflu ca firma de pompe funebre Botosani, care face parte din baza lor de data asigura si prosoapele si batistele si doliul care se pune la usa casei unde a avut loc decesul. In cazul in care decesul are loc vara, pun la dispozitia familiei capace frigorifice de sicriu, care pot fi inchiriate pana la cimitir.
Ei se ocupa de toaletare, de asezarea in sicriul complet echipat, de transportul funerar oriunde este nevoie.
Ei fac totul ca familiei sa ii fie putin mai usor.
Citesc toate explicatiile de pe site si firmele de pompe funebre capata pentru mine o aura eroica.
