Cum s-a încercat compromiterea procurorului care a devenit„Spaima corupților” din SRI/Firme și ONG-uri ale SRI, paravan pentru afaceri dubioase

0
1241

Serviciul Român de Informații s-a folosit, de-a lungul timpului, de firme, asociații și organizații neguvernamentale care desfășurau activități economice sau sociale. Despre acest obicei a vorbit, în 2006, Vadim Tudor, la tribuna Parlamentului. Foști ofițeri ai serviciului secret susțin, însă, că, deși oamenii aflați la conducere s-au schimbat, obiceiurile vechi au rămas

O privire atentă aruncată pe rolul instanţelor de judecată aduce, la un loc, personaje care fac legătura între foşti angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi mediul de afaceri și cel social. Cu alte cuvinte, firme și ONG-uri paravan folosite în relaţiile comerciale cu societatea civilă, cu statul român şi cu parteneri străini.

În cadrul unei anchete realizată de Evenimentul zilei și Incisiv de Prahova am găsit, de exemplu, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un proces înregistrat pe 8 mai 2002, în care protagonişti sunt Cornel Vintilă şi firma sa, Transdata. Printre intimaţi se numără Petre Emilian Zahan, fost ofiţer SRI şi angajat al Transdata. Petre Emilian Zahan a fost Director Cabinet la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.  Apoi, firma sa, Bcom Technologies SRL din Ploieşti, apare ca furnizor de servicii software pentru ANAF Constanţa. Bcom Technologies SRL a înregistrat, în 2014, o cifră de afaceri de 1.494.977 lei şi un profit net de 186.176 lei, cu 6 angajaţi, firma prestând activităţi de editare a altor produse software.

Protectori ai mafiei italiene

Apoi, Transdata a făcut afaceri cu SC Salub SA, firmă de salubrizare, din Ploieşti, controlată de fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri, cercetaţi în Palermo pentru asociere de tip mafiot şi spălare de bani. Cele două firme figurează în dosarul nr. 13302/281/2005 înregistat pe rolul Judecătoriei Ploieşti. Despre Sergio Pirelli, un raport intern al SRI, întocmit la dată de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numărul de înregistrare 00379/102, scrie că Pilieri a fost acţionar la societatea Holding Italia Internaţional. Scopul lui Pileri era să identifice posibilitatea organizării unei intâlniri între societatea italiană Lottomatica Int. Spa şi premierul României, în scopul promovării unui proiect de investiţii în domeniul loteriei naţionale. Astfel de rapoarte au existat şi la nivelul SRI Prahova, dar, susţin ofiţeri de informaţii, multe au fost blocate de fostul şef, colonelul Corneliu Păltânea. De altfel, după ce a fost condamnat în dosarul de corupţie de la SRI Prahova, în dosarul instrumenate de procurorul Vasile Doană, Paltânea a ajuns director la societatea Salub. Despre Pileri se ştie că a fost şeful contrainformaţiilor în L’Arma dei Carabinieri (fostul Corpo dei Carabinieri Reali), avea gradul de general în rezervă şi a activat în cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).

Afacerist controversat în afaceri cu statul

Edata este un grup de companii cu operaţiuni în consultanţă IT şi distribuţia de software care a fost deţinută integral de Cornel Vintilă. Fondată în 1999, a atins, într-un timp record, o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. Printre clienţii companiei se numără: RompetrolIBMS&TAsesoft International, Avicola Bucureşti, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii InformaţionaleOficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Administraţia Naţională Apele Române. Din afacerile grupului în anul 2009, circa 15% au fost reprezentante de consultanţa IT, 50% de servicii şi 35% de distribuţia de software. Grupul cuprindea companiile Edata şi BPM Wave. Într-un interviu acordat WallStreet.ro, în anul 2009, Cornel Vintilă spunea că are afaceri în trei ţări şi estima o cifră de afaceri de 14 milioane de euro pentru 2010. Dezvoltarea în străinatate s-a făcut prin compania BPM Wave International, care, din august 2009, avea un sediu în Elveţia, iar din februarie 2008 a fost lansată o filială şi pe piaţa din SUA, în Dallas. Tot atunci şi-a anunţat intenţia de a deschide o subsidiară în Republica Moldova şi a a fost în discuţii cu delegaţii din Turcia şi Israel pentru lansarea unor filiale. Compania a intrat în insolvenţă în anul 2012. Pe 23 aprilie 2015, Judecătoria Sectorului 3 pronunţa o hotărâre prin care Cornel Vintilă era obligat să restituie Cameliei Şucu, ex-soţia miliardarului Mobexpert, Dan Şucu, 119792 lei, reprezentând un rest de datorie neachitată din 2012, plus dobânda.

Fostul inginer ajuns milionar

Din datele publice reiese că Cornel Vintilă (55 de ani) a absolvit  Universitatea Politehnică din Bucuresti şi a obţinut, în 2003, un master la Cable & Wireless College of UK, Malta. A fost inginer la Romtelecom, între anii 1984 şi 1992. Apoi, CEO al Transdata, firma de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, între 1992 şi 1999,  şeful Departamentului de Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, între 1999 şi 2000, CEO al Edata, în 1999, CEO Unisoft România, între 2002 şi 2003 şi consultant la CG&amp, GC, între 2003 şi 2004.

Dezvăluirile lui Vadim Tudor: ONG-uri sub acoperire

Mergând pe firul afacerilor SRI, am dat de o interpelare a fostului lider PRM Corneliu Vadim Tudor, în Senatul României, din 2 mai 2006. Acesta anunţa că SRI, condus, atunci de Radu Timofte, a înfiinţat Agenţia de Cercetare Sociologică „sub comanda doamnei colonel Adelina Palade”. „Dar de când are un serviciu secret o Agenţie de Cercetare Sociologică, cu ce bani o întreţine şi în ce scop?”, se întreba senatorul Vadim Tudor. „Tribunul” susţinea că au fost înfiinţate diverse ONG-uri şi fundaţii subvenţionate de SRI, printre care şi ATLE – Asociaţia pentru Transparenţă şi Libertate de Expresie. „Astfel, anumite fundaţii ale aşa-zisei <<societăţi civile>> sunt subvenţionate de SRI, a se vedea Cazul APADOR-CH. Ce bani deversează SRI de la bugetul de stat către APADOR-CH şi în ce scop?”, se arată în interpelare. Vadim era convins că pentru fraudarea alegerilor.  El spunea că Agenţia de Cercetare Sociologică realiza săptămânal conferinţe de presă, simpozioane sau cocktail-uri cu reprezentanţi aleşi pe sprânceană ai mass-media. „În cadrul acestor întâlniri, societatea civilă prezintă sondaje primite de la colonelul Adelina Palade ca fiind cercetări sociologice proprii”, susţinea fostul lider al PRM.

Presa, obligată sau plătită

„Dacă ziariştii nu au dosare la SRI, atunci sunt beneficiarii unor <<atenţii>>: bani, excursii, burse, studii etc. – fireşte, cei aleşi de care vorbeam, nu toată presa, nu generalizăm – pentru a da publicităţii aceste sondaje şi au şi obligaţia de a le prezenta ca fiind reale. Institutele de sondare a opiniei publice, prin directorii lor, sunt obligate să-şi însuşească sondajele SRI, să păstreze tăcerea asupra lor, sau, în cazul în care sunt <<agăţate>>  cu ceva, chiar să le confirme veridicitatea. Loialitatea institutelor de sondare este <<întărită>> cu diverse comenzi din bani publici, pentru cercetări reale, dar mai ales fictive”, a adăugat „Tribunul”.

Omul KGB însurat cu un ofițer SRI

Vadim Tudor a mai precizat că „o frecvenţă constantă la evenimentele Agenţiei de Cercetare Sociologică ale SRI o are Liviu Mureşan, fost şi actual ofiţer al Serviciilor Secrete, fost secretar executiv al FSN”. Despre Adelina Palade, Vadim spunea că a fost  adusă în Bucureşti de la una din secţiile din Moldova, iar despre soţul ei, V. Lozneanu, că este inculpat într-un dosar penal privind RAFO Oneşti. La ordinul lui Radu Timofte, ea ar fi divorţat formal, deşi locuieşte, în continuare, cu Lozeanu. „Înainte de 1989, decembrie, Lozeanu a fost în atenţia UM 0110, anti-KGB a Securităţii, se pare că la fel ca şi domnul Radu Timofte”, a adăugat Vadim Tudor. El a mai precizat că „se cunosc legăturile strânse dintre cuplul Lozeanu-Palade şi generalii SIE, Irinescu şi Gheorghe Rotaru, fost director la Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea”.

Fundaţia serviciului secret

Dincolo de spusele Tribunului, am regăsit-o pe Adelina Lozneanu în documentele oficiale ale SRI. Mai mult, o ştire difuzată de Agerpres, pe 10 noiembrie 2004, ne prezintă lansarea raportului “Exerciţiul de monitorizare a controlului parlamentar asupra sectorului de securitate”, proiect lansat la iniţiativa Fundaţiei EURISC şi a Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor şi realizat cu sprijinul Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate (DCAF). În imaginile publicte de agenţia naţională de presă este prezentat Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC, Adelina Lozeanu, director al Centrului de Informare pentru Cultură de Securitate, Răzvan Ionescu, preşedintele Comisiei de Aparare şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor.

Cum s-a încercat compromiterea procurorului care a devenit„Spaima corupților” din SRI

Aşa cum dezvăluia Evenimentul zilei, în “Noi suntem statul”, procurorul care a instrumentat, în anul 2004, dosarul RAFO a fost Vasile Doană, cel care a fost “mazilit” de la Secţia Parchetelor Militare a DNA de Laura Codruţa Kovesi, în iulie 2014. Doană tocmai trimisese după gratii mai mulţi ofiţeri SRI, în frunte cu generalul Ovidiu Soare. Procurorul, care devenise spaima generalilor şi coloneilor din sistem, continuase cercetările şi îi avea în vizor pe alţi cinci generali, în frunte cu Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI. Procurorul magistrat Vasile Doană este, începând din septembrie 2014, locțiitor al șefului Direcției Juridice din MAI. A fost procuror militar DNA începând din anul 2002. În celebrul caz RAFO Onești, el a refuzat, pe 1 aprilie 2004, o mită-record, de 100.000 de euro, 35.000 de dolari și un autoturism Audi S8 din partea fraților Nicuşor şi Valeriu Damian și a afaceristului  Daniel Doru Pargaru, finul fostului secretar de stat, Sergiu Sechelariu, despre ale căror firme magistratul descoperise că sunt implicate în jaful de la RAFO. Foşti ofiţeri SRI consultaţi de noi susţin că, atunci, s-a încercat, prima oară, compromiterea magistratului prin organizarea unui flagrant de luare de mită. Înscenarea ar fi fost pusă la cale de cei vizaţi în Dosarul RAFO, printre care şi fostul soţ al ofiţerului SRI Adelina Lozneanu, devenită Palade, după divorţ. Tentativa de compromitere eşuată a fost relatată chiar de unul dintre martorii, de atunci, ai procurorului Doană, în dosarele instrumentate de magistrat, omul de afaceri Florin Mihai. Afaceristul susține că el era intermediarul mitei și l-a avertizat pe Doană despre demersul fraților Nicușor și Valeriu Damian și ale lui Daniel Doru Pargaru. Florin Mihai susține că flagrantul era pus la cale„în sânul unui serviciu secret”.

In perioada consistentă când procurorul Vasile Doană, colonel magistrat, lucra la DNA – Structura centrală București în cadrul Secției pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari (căreia îi ducea în cârcă aproximativ 90% din volumul de dosare și ca număr de rechizitorii), l-a șocat acum un an pe un demnitar care, trimis sol de către Sistem, venise să-l „cumpere”, propunându-i a fi înaintat la gradul de general. „Nu, mulțumesc, nu am asemenea orgolii!”, a replicat Doană. „Pentru mine, dacă mă lăsaţi să-mi lucrez dosarele, fără influenţe şi presiuni, este cea mai mare satisfacţie!”. Sistemul nu l-a iertat pentru un asemenea afront!

Afrontul și mazilirea

Asta după ce, nu chiar cu mult timp înainte, în biroul Codruţei Kovesi, colonelul magistrat Doană l-a tamponat contondent chiar pe mult înstelatul general locotenent Florian Mihail Coldea (foto), proaspăt numit atunci prim-adjunct al directorului SRI. Acesta, luat de cap, s-a prezentat val-vârtej în cabinetul „duoamnei”, „pretena” sa, pentru a-l reclama pe procurorul Doană că-i decimează generalii şi coloneii din SRI. Magistratul militar i-a replicat: „Domnule general, dacă dv. nu sunteţi în stare să vă faceţi curățenie în propria ogradă, lăsați-mă pe mine, pentru ca și știu, și pot!”.

Momentul prielenic de mazilire a colonelului magistrat a fost într-o noapte din vara anului 2014, atunci când procurorul militar Vasile Doană a fost îndepărtat de Laura Codruța Kovesi de la Secția militară a DNA.

Doană se pregătea de un nou asalt asupra a vreo cinci generali, în frunte cu Coldea, cinci colonei, un maior şi doi căpitani, toţi din SRI, printre care: generalul George Voinescu – adjunct al directorului SRI pe probleme financiar-logistice; generalul Sorin Gabriel Cozma – şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode (cunoscută sub pseudonimul „Anaconda”), fosta şefă a Departamentului Securităţii Economice, ulterior pe la „acoperiți”; generalul Emilia Cristina Posastiuc – şefa Centrului pentru Surse Deschise (Centrul de Monitorizare Media); colonelul Ştefan Vatră – şeful Diviziunii D Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Cămărăscu – şef al Direcției SRI Bucureşti şi, apoi, director adjunct la OSS; colonelul Eugen Tudor – locţiitor la UM 0982 Bucureşti; generalul Valentin Dan Căpşună – fost șef la Contraspionaj și „acoperiți” şi col. Marin Constantin, şeful DJI Prahova.

Să nu vă mirați, pentru că asta-i practica cucuvelei, sens în care vă trimitem la cazurile şi mai proaspete ale celor trei procurori daţi afară din DNA: Doru Ţuluş, Mihaiela Iorga Moraru şi Nicolae Marin.

Lotul Păltânea

Doană este procurorul care i-a trimis in judecată pe col. SRI Corneliu Păltânea, Daniel Bucur şi Gheorghe Dumitrache şi pe „civilul” director general al Rafinăriei „Astra” Ploieşti, Octavian Nan, pentru multiple fapte de corupție, condamnaţi la câte trei ani de închisoare şi doi ani interzicerea drepturilor.

La col. SRI Păltânea a fost cu repetiţie, acesta mai fiind condamnat în 14 iulie 2010 şi în alt dosar la Tribunalul Militar Bucureşti, tot pentru infracţiuni de corupţie.

Atunci, în premiera pe ţară, „cea mai nocivă filială a SRI, cea de la Prahova, a fost decapitată, procurorii militari bucureşteni, în frunte cu magistratul Vasile Doană, reuşind, după ani de muncă, să pună cap la cap un lanţ infracţional demn de filmele cu mafioţi sicilieni.

A urmat imediat răsunatorul caz al generalului maior SRI Ovidiu Soare, instrumentat tot de Doană, trimis în judecată pentru fapte de corup- ţie şi condamnat definitiv de către ICCJ la trei ani de închisoare.

Beleaua cea mare abia acum vine!

Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare şi cu un termen de încercare de trei ani în dosarul „Case pentru generali”, în legătură cu achiziţionarea în condiţii ilegale a unei locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.  mple

Lotul de cinci judecători condus atunci de Livia Stanciu a respins apelul declarat de DNA şi de inculpaţii din acest dosar, fiind menţinută în mare parte sentinţa dată de un alt complet de magistraţi în martie 2015. Singura modificare a sentinţei a fost faptul că Francisc Radici şi Constantin Năstase, condamnaţi la câte 2 ani, 2 luni și 20 de zilei închisoare cu suspendare, nu mai trebuia să presteze 60 de zile în folosul comunității. Generalul locotenent în rezervă Gheorghe Rotaru a luat un an şi 6 luni cu suspendare.

În acelaşi dosar, general de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din MApN la data faptelor şi gen. mr. (r) Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislație şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, au fost achitaţi. De asemenea, inculpaţii au fost obligaţi la plata de despăgubiri civile către MApN.

Chelaru, pe minus cu 850.000 de lei

Colonelul magistrat Vasile Doană a decis să continue cercetările, într-un dosar separat, pentru Mircea Chelaru, general corp de armată în rezervă, şi Cornel Julea, colonel în rezervă. Aşa că, generalul în rezervă Mircea Chelaru (foto) a fost ulterior condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu, în dosarul disjuns din cel al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi al celorlalţi altor zece generali şi colonei, confiscându-i –se și peste 850.000 de lei – foloase materiale realizate în urma obţinerii locuinţei.

În plus, Mircea Chelaru a fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare.

Sistemul nu a uitat şi nu iartă!

Sătul de mânării, procurorul militar colonel magistrat Vasile Doană – după ce fusese exilat pe la Ministerul Afacerilor Interne într-o funcţie obscură şi, apoi, mutat la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti – a luat decizia să se pensioneze! Să treacă în rezervă, că-i ajung peste 30 de ani de muncă! (Cristina T.).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here