Legea Offshore, intre ce primeste Romania si ce primesc altii. Sintetizând războiul din comisiile parlamentare, putem spune că astfel se hotărăște viitorul țării.
Marți, deputaţii din comisiile pentru industrie, finanţe şi administraţie au strigat unii la alţii şi s-au jignit în timpul dezbaterilor pentru legea offshore care stabileşte în ce condiţii sunt exploatate zăcămintele naturale de gaze din Marea Neagră.
De acest act normativ depinde independența energetică a României, în următoarele decenii, dar și cât vom primi de la firmele private care se înhamă la exploatarea perimetrelor maritime.
Deputaţii ALDE au părăsit dezbaterile din comisiile de specialitate pe legea offshore, liderul deputaţilor ALDE, Varujan Vosganian, argumentând că această dezbatere este „o improvizaţie”, deoarece nu există o evaluare a impactului bugetar, o evaluare clară a resurselor şi nici un punct de vedere al Guvernului.
Practic, Legea offshore s-a modificat pentru a treia oară, în decurs de mai puțin de un an, fapt care îngrijorează companiile care ar trebui să extragă gazul natural, deoarece investițiile sunt enorme, de ordinul miliardelor de dolari, dar și potențialele venituri sunt uriașe, fiind estimate la aproape 90 miliarde dolari.
Bătălia este, așadar, pentru cât primește România și cât primesc firmele care asigură aceste efort uman și tehnologic. O eventuală eșuare a negocierilor dintre cele două părți ar însemna că țara noastră rămâne captivă la gazul rusesc și, implicit, vulnerabilă influențelor politice de la Kremlin.
ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican.
Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
În momentul de față, consumăm circa 12 miliarde metri cubi de gaze/ an.
În urma propunerilor venite de la PSD, Comisiile reunite ale Camerei Deputaților au votat modificarea articolului 19 alineat (3) față de forma adoptată de Senat:
Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele prețurilor de consum.”
* Punctul a) a rămas nemodificat: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 de lei/MWh inclusiv.
* În schimb, la punctul b) a rămas să fie impozitate 15% din veniturile suplimentare, dar s-a adoptat ca aceste venituri să fie obținute în urma unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, față de formularea între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv. De altfel, la toate următoarele puncte vizând impozitul suplimentar a fost modificată formularea în „mai mari decât… și mai mici sau egale”.
* La punctul c) s-a adoptat impozitarea cu 30%, față de 20% a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh.
* Deputații PSD au modificat și punctul d): „creșterea cotei de impozit la 35% față de 25% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh”.
* La punctul e) impozitarea a fost votată în Comisiile reunite ale Camerei Deputaților la 40% față de 30% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh.
* Punctul f) a fost modificat prin creșterea cotei de impozit la 50% față de 35% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh.
* La punctul g) s-a urcat impozitarea la 55%, față de 40%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh.
* Deputații PSD au modificat punctul h), respectiv creșterea cotei de impozit la 60% față de 45% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh.
* S-a modificat și alineatul (4) de la art. 19, care fusese lăsat neschimbat de Senat. Deputații PSD au urcat limita maximă a deducerii investițiilor în segmental upstream, respectiv „nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore”. Inițial, în prima formă votată și nemodificată de Senat, acest alineat prevedea că operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.
Înainte de ședința comună a Comisiilor deputatul PSD, Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrie a Camerei Deputaților, a susținut că, prin modificările propuse de PSD privind impozitarea, statul roman câștigă.
Mai exact, noile propuneri PSD prevăd repartizarea veniturilor cu 37% pentru statul român și 47% pentru investitori, susține deputatul PSD.
„Cred că este o repartizare corectă, ținând cont de eforturile investiționale. (…) Acum statul roman câștigă, nu pierde”, a declarat Iancu.
Ziarul de Ploiești
