IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți
Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model de „ordine și siguranță publică”. Dacă citești însă seria de investigații a ziarului Incisiv de Prahova (aici, aici, aici), altă poză se conturează: un inspectorat transformat în grădiniță de cadre pentru chestorul Bogdan Despescu, fost șef al IPJ, actual secretar de stat în MAI, și într-o moșie unde împuterniciții fără concurs, pilele, cumetriile și analfabeții funcționali fac legea.
După epava BMW-ului MAI 59944, după adresa halucinantă prin care IPJ Prahova a cerut ziarului Incisiv de Prahova să-și predea sursele, după dezvăluirile despre „campionii” la permise și mocirla de la SRPCIV, vine fila a treia: Câmpina, scenă de telenovelă instituțională, plus „bomba de presă” – nepotul-general al lui Despescu, chestorul Georgian Drăgan.
Câmpina: „Iuda de la Florești” și barfa ca instrument de carieră
În urmă cu aproximativ două luni, la Poliția Câmpina s-a aprins fitilul unui scandal care arată, în miniatură, mecanismele de putere descrise deja de Incisiv de Prahova la nivelul IPJ.
Personaj-cheie:
– Alesu Mircea, șeful de post de la Florești – cunoscut publicului dintr-un scandal mai vechi, difuzat inclusiv de Antena 1, în care a fost acuzat că și-a bătut fosta iubită „ca un birjar”.
– Surse din interior îl descriu drept „om periculos, cu reflexele celor pe care ar trebui să-i cerceteze”.
„Barfa de serviciu”:
Potrivit relatărilor interne ajunse la presă, Alesu Mircea stătea pe WhatsApp și dezvolta, cu entuziasm, o sesiune de bârfe împreună cu ofiterul de la Rutieră Câmpina, Grancea Cătălin – un om apreciat profesional în domeniul rutier.
Subiectul bârfei:
– Vereu Laura (în prezent căsătorită) ar fi avut, zic ei, „relații nepotrivite” cu Alexandru Militaru, cel care avea să ajungă șeful Poliției Câmpina.
– Dincolo de conținutul mizerabil al discuțiilor, tonul – după cum relatează sursele – era porcos, denigrator, vulgăresc, atât la adresa Vereu, cât și a lui Militaru.
Ironia?
– Militaru Alexandru este perceput, tot din interior, ca om modest și familist, iar acuzațiile par mai degrabă bârfe tipice de curte interioară decât vreo investigație morală.
– Cu alte cuvinte, mai mult nămol decât „semnal de integritate”.
„Șterge, bă, tot!”: cum rămâne vinovat cine trebuie
Aici intră în scenă „șmecheria de manual”:
– Alesu Mircea, spun sursele, își șterge din timp toate mesajele porcoase trimise de el;
– în telefon rămân doar replicile „colorate” ale lui Grancea Cătălin.
După ce își asigură „imunitatea digitală”, Alesu merge la Vereu Laura, îi arată conversațiile trunchiate de pe WhatsApp și – previzibil – aceasta se simte jignită și denigrată și formulează plângere la Biroul Control Intern (BCI) Prahova.
Resultatul?
– BCI e sesizat;
– imaginea lui Grancea e aruncată în noroi;
– Alesu, care a inițiat și alimentat barfa, iese din scenă ca marele „informator” al adevărului.
Surse din sistem anticipează deja că BCI „îl va albi” pe Alesu Mircea, având în vedere că ar fi de 10 ani puternic susținut politic. La Prahova, spun aceleași voci, n-ai nevoie de morală, ai nevoie de „omul tău”.
Concurs de șef la Câmpina: „Nemuritorul” cu Militaru și Grancea
După explozia scandalului, IPJ Prahova se mișcă din nou… nu ca să clarifice moralmente situația, ci să regizeze următorul episod:
– se scoate la concurs postul de șef al Poliției Câmpina;
– candidați:
– Alexandru Militaru, deja intrat în gura „barfiștilor”,
– și ingratul (așa e perceput acum în interior) Grancea Cătălin, fost șef împuternicit la BDNE Bărcănești după pensionarea lui Florin Aristan.
Aici vine lovitura:
– Grancea Cătălin, ofițer considerat bine pregătit profesional, cade la testarea psihologică – lucru rarisim pentru un ofițer cu experiență;
– contestă rezultatul;
– contestatia este respinsă.
Consecință:
– Militaru Alexandru, cel barfit, iese șef;
– Grancea Cătălin, cel care a intrat în jocul bârfei, rămâne subaltern și în dizgrație;
– între cei doi, în loc să fie o relație profesională normală, se instalează un antagonism de serial: „Nemuritorul” – trebuie să rămână doar unul.
Iar cine iese „uns” din toată schema?
– Iuda de la Florești, Alesu Mircea:
– a semănat scandal,
– a furnizat „dovezi” cu jumătate de adevăr,
– rămâne în picioare, „triumfător”, cu statut de informator privilegiat al sistemului.
Victime colaterale:
– Vereu Laura, scoasă în gura lumii și etichetată, pe la colțuri, ca fiind „de moravuri ușoare” – deși, în lipsa unor probe, nu rămâne decât o bârfă mizeră;
– relațiile profesionale din Câmpina, otrăvite de suspiciune, ranchiună și bătălii de orgolii.
Schema „dezbină și stăpânește” funcționează perfect:
– polițiștii se mănâncă între ei,
– unii sunt scoși din joc prin filtrul psihologic,
– iar marele beneficiar este, din nou, sistemul de pile.
Grădinița de cadre Despescu: BMW-ul în gard, nepotul în grad de general
Pe fundalul acestui tablou, se ridică o altă întrebare: cine a construit și întreține acest ecosistem?
Răspunsul, conturat în investigațiile Incisiv de Prahova și în informații publice:
– chestorul Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova, sub care IPJ-ul a devenit o veritabilă pepinieră de cadre „de încredere” pentru structurile centrale.
Printre aceste „cadre” se remarcă în mod special:
– Georgian Drăgan – actual chestor de poliție, fost purtător de cuvânt al Poliției Române, în realitate directorul de cabinet al șefului IGPR.
Georgian Drăgan: de la Rutieră Ploiești la cel mai tânăr general al MAI
Cine este Georgian Drăgan, întrebat de presă și analizat inclusiv de publicația Recorder?
Din datele publice și din reconstrucțiile de presă:
– Absolvent al Academiei de Poliție – promoția 2012;
– încadrat la Biroul Poliției Rutiere Ploiești;
– în 2013, implicat într-un incident spectaculos: urmărirea unei șoferițe care a târât un polițist pe capotă, a fugit pe DN1 și pe autostradă, ajungând să circule cu 190 km/h pe contrasens, noaptea, cu farurile stinse;
– cazul s-a sfârșit fără victime suplimentare, iar Drăgan a fost prezentat drept unul dintre polițiștii implicați în oprirea dezastrului.
Carieră fulgerătoare:
– devine, în scurt timp, purtător de cuvânt al IPJ Prahova;
– în 2014, este detașat la București, ca purtător de cuvânt al Poliției Române;
– în timpul mandatului ministrului de Interne Carmen Dan, este avansat la gradul de comisar-șef de poliție;
– la 30 noiembrie 2023, prin decret prezidențial semnat de Klaus Iohannis, la propunerea ministrului de Interne, este avansat la gradul de chestor de poliție – echivalentul de general.
Astfel, Georgian Drăgan devine, potrivit datelor publice, cel mai tânăr chestor din MAI, doborând recordul Irinei Alexe, avansată la 35 de ani și pensionată la 42.
Patru apartamente la 33–34 de ani și tranzacții „de carton”
Investigațiile de presă (inclusiv menționate de Recorder) au pus reflectorul nu doar pe cariera, ci și pe patrimoniul lui Georgian Drăgan.
Din declarațiile de avere:
– în 2023, la vârsta de 33–34 de ani, deținea patru apartamente, dintre care trei în București;
– declarația din 2024 arată că două dintre aceste proprietăți au fost înstrăinate:
– una donată,
– un apartament de aproximativ 41 mp în București, vândut pentru 12.500 euro.
Cifra vânzării a aprins semnele de întrebare în spațiul public:
– în condițiile în care prețurile imobiliare din Capitală sunt cu mult mai mari,
– suspiciunea legitimă – exprimată de jurnaliști și comentatori – este că suma declarată nu reflectă valoarea reală de piață, ridicând întrebări despre transparentă și corectitudine.
Mai multe voci (de presă și din interiorul sistemului) au subliniat că ascensiunea rapidă a lui Georgian Drăgan nu ar fi dublată, în mod vizibil, de rezultate profesionale de mare anvergură; în schimb, a fost vizibil rolul său de „voce” și „imagine” a poliției – un rol extrem de util conducerii în momentele de criză.
„Bomba” pe care nu o spune nimeni: nepotul lui Despescu
Aici intră în scenă informația pe care Incisiv de Prahova o califică drept „bombă de presă” – neștiută nici de sindicate, nici de mare parte a presei centrale:
comisarul-șef (acum chestor) Georgian Drăgan este nepotul chestorului Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI și fost șef al IPJ Prahova.
Dupa această relație de rudenie – tabloul se schimbă dramatic:
– IPJ Prahova devine nu doar „pepinieră de cadre”, ci școala de cadre de familie;
– ascensiunea fulgerătoare a lui Drăgan capătă un alt sens: nu doar merite, ci și sânge de neam în structurile de putere;
– protecția instituțională, vizibilă în fața criticilor de presă, începe să semene a reflex de clan, nu de instituție publică.
Reacțiile dure ale lui Georgian Drăgan la adresa Recorder – atunci când a fost deranjat de întrebările legate de avere și carieră – apar, astfel, într-o nouă lumină:
– nu ca simple „nemulțumiri” față de presă,
– ci ca reflex al unui sistem care nu acceptă să fie întrebat cum produce generali tineri cu patru apartamente și carieră verticală în timp record.
Presa între CEDO și pumnii instituționali
În tot acest tablou, rolul presei este clar, iar sursa principală a acestor dezvăluiri este explicită:
– Incisiv de Prahova – cu articolele despre IPJ, BMW, SRPCIV, Câmpina, Despescu și Drăgan;
– Recorder – cu analiza averii și a carierei chestorului Georgian Drăgan.
În loc să răspundă cu transparență, IPJ Prahova a ales, deja, calea adresei oficiale prin care cere identificarea surselor jurnalistice, în dispreț față de:
– Legea 504/2002 (Legea audiovizualului), art. 7 – care protejează sursele;
– art. 10 CEDO – libertatea de exprimare;
– jurisprudența CEDO – care consideră protecția surselor „piatră de temelie” a libertății presei.
În loc să curețe mizeria, conducerea IPJ Prahova alege să caute „cine a vorbit”, nu „ce e adevărat”. Exact cum se vede și în cazul Câmpina:
– nu bârfa e problema,
– ci cine are curajul să povestească presei cum funcționează bârfa în sistem.
„Inspectoratul împuterniciților analfabeți”: statul de drept la mâna clanurilor (aici), (aici), (aici), etc
În această „fila a treia”, imaginea e aproape completă:
– Un IPJ condus, de peste un deceniu, prin împuterniciri, fără concursuri reale, cu aceleași nume rotite pe funcții, sub binecuvântarea lui Despescu;
– un Birou Rutier Prahova unde agenți precum Irimia Laurențiu (fost CFR, inculpat moral de investigațiile de presă) ajung să facă zob BMW-uri și să fie „campioni” la permise la alcoolemii mici;
– un SRPCIV Prahova infestat de nepotisme, surori cu salarii de merit și cumnate instructor auto, descris pe larg de Incisiv de Prahova;
– Poliția Câmpina, unde șefi de post, ofițeri și șefi de subunități se mănâncă între ei cu bârfe porcoase, iar „Iuda” zonei (Alesu Mircea) scapă basma curată sub protecție politică;
– un chestor tânăr, Georgian Drăgan, cu patrimonii imobiliare consistente la 33–34 de ani, controverse legate de tranzacții și un nou „detaliu” biografic: nepotul lui Despescu.
Toate acestea nu sunt povești abstracte, ci elemente dintr-un ecosistem concret, în care:
– carierele se fac și se desfac la telefon, nu la concurs;
– integritatea este lovită pe la spate de „prieteni” cu WhatsApp-ul în mână;
– controlul intern devine bâtă pentru indezirabili și scut pentru „ai noștri”;
– presa este tratată ca dușman, nu ca partener de control democratic.
Concluzie: BMW-ul e epavă, dar moșia merge înainte
BMW-ul oficial este deja fier vechi. Dar:
– moșia IPJ Prahova funcționează,
– pepiniera de cadre a lui Despescu dă în continuare „recoltă”,
– iar nepotul-general, chestorul Georgian Drăgan, continuă să fie unul dintre simbolurile unei generații de ofițeri crescuți la umbra clanurilor instituționale, nu la lumina meritocrației.
Când poliția ajunge să bage în gard nu doar autospecialele, ci și credibilitatea, legea și libertatea presei, problema nu mai e la volanul BMW-ului.
Problema e la volanul sistemului.
Iar cât timp Iuda de la Florești e bine-mersi, bârfa ține loc de justiție, iar nepoții devin generali înainte să învețe cum arată un concurs corect, IPJ Prahova rămâne ceea ce a descris, cu nume și documente, Incisiv de Prahova: inspectoratul împuterniciților analfabeți și grădinița de cadre a lui Despescu.
Vom reveni. (Cristina T.).
