În cel mai pur spirit al „României Normale”, unde logica a fost trimisă la muncă în străinătate și bunul simț e în concediu prelungit, coaliția de guvernare a descoperit o nouă metodă de a „salva” bugetul: înfometarea eroilor din uniformă! Se pare că, după ce am depășit cu succes criza râului care curge, acum e timpul să ne confruntăm cu criza stomacurilor goale, grație unei idei luminoase, atribuită, culmea, liderului UDMR, Kelemen Hunor. O idee care, potrivit Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), aruncă sistemul de apărare și ordine publică într-un haos gastronomic și strategic.
Gastro-politica in acțiune: Cum ne „salvează” Kelemen de calorii inutile
Imaginați-vă tabloul: infractori periculoși bine hrăniți, păziți de gardieni cu zgardă la stomac! Pentru că, nu-i așa, ce-i mai bun pentru moralul național decât o diurnă de hrană tăiată? Pentru polițiștii de penitenciare, această „nimica toată” reprezintă peste 10% din venitul lunar. Adică, dacă nu știați, în limbajul celor ce (încă) se pricep la aritmetică, o reducere salarială mascată! Și nu orice reducere, ci una care lovește într-un sistem deja șubrezit de deficit cronic de personal, unde presiunea e la fel de mare ca apetitul guvernanților pentru noi taxe și tăieri.
FSANP a sunat alarma, declarând că este o „eroare gravă de evaluare a realităților”. Gravă? E o palmă dată istoriei, domnilor! Norma de hrană nu e un moft al sindicatelor, ci un drept de natură bănească instituit, ascultați bine, încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza! Ați citit bine, Cuza! Marele Voievod a înțeles că un om care apără țara trebuie să fie sătul, nu să-i cânte mațele a jale. Acum, Kelemen Hunor, cu o nonșalanță demnă de o glumă proastă, pare să-și dorească să destabilizeze apărarea, ordinea publică și securitatea națională, totul pentru câteva calorii economisite. Oare vom ajunge să ne întrebăm: de ce Kelemen vrea să ne lase fără mâncare și fără pază?
Blocada penitenciară: De la gratii la burți goale, doar un pas!
Dar, dragi gurmanzi ai politicii, se pare că există și o limită la cât de mult poate înghiți (sau nu) un sistem. FSANP a anunțat deja declanșarea protestelor și, țineți-vă bine, blocarea la propriu a penitenciarelor! Nu e o glumă de 1 Aprilie. Fără polițiști de penitenciare în posturi, sistemul se blochează. La propriu. Adică, dacă vă gândeați să mai faceți o vizită la pușcărie pentru a-l admira pe „regele” pușcăriilor, s-ar putea să găsiți poarta încuiată, dar nu de gardieni, ci de… foame!
„Am demonstrat că putem bloca penitenciarele, o vom mai face în câteva zile”, tuna FSANP, amenințând că „nici măcar bucătarii nu vor mai păzi penitenciarele ca la începutul anului 2025”. Imaginați-vă scena: bucătari în loc de paznici, în timp ce infractorii dansează hora în curtea pușcăriei, iar guvernul se întreabă cum de s-a ajuns aici. Răspunsul e simplu: responsabilitatea va aparține exclusiv decidenților politici care, în geniala lor viziune, au crezut că pot regla deficitul bugetar tăind din pâinea celor care păzesc infractori periculoși. Poate că ar trebui să taie din propriile indemnizații de „bunăstare” și lux nemeritat, nu din farfuria gardienilor!
Ministrul bunului simț (și al apărării): O rază de speranță intr-un tunel al tăierilor
În mijlocul acestui circ grotesc, există și o voce a rațiunii. FSANP salută poziția fermă, aproape science-fiction pentru climatul politic actual, exprimată public de ministrul apărării, Radu Miruță. Acesta a anunțat clar că va respinge orice inițiativă privind eliminarea normei de hrană. O lumină timidă într-un tunel al tăierilor abuzive!
Acum, rămâne de văzut dacă restul „factorilor de decizie” din Guvernul României vor avea decența și, mai ales, inteligența, să renunțe la această idee aberantă. FSANP cere retragerea imediată a oricărei intenții de eliminare și, mai mult, actualizarea acesteia conform legii. Pentru că, dragi guvernanți, securitatea penitenciarelor nu este o variabilă de ajustare fiscală! Cine subestimează acest lucru își asumă riscuri serioase. Riscăm să transformăm temnițele patriei într-un bufet suedez pentru infractori, în timp ce paznicii lor își rod unghiile de foame și de disperare. Și atunci, cine ne mai păzește? Poate Kelemen Hunor, la o dietă strictă, personal! (Cristina T.).
