Un nou scandal de proporții zguduie Poliția Română, aducând în atenția publicului un mecanism sofisticat de fraudare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă, dezvăluind cum regulile sunt ajustate post-factum și candidații favorizați propulsați în ciuda lipsei de calificări. Cazul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița Năsăud devine un exemplu elocvent al unui sistem bolnav, unde meritocrația este înlocuită cu obediența și „pedigree-ul”.
Mecanismul falsificării: Detaliile cazului Bistrița Năsăud
Totul a început cu un concurs pentru funcția vacantă de șef al Secției de Poliție Rurală 7 Sângeorz Băi, organizat de IPJ Bistrița Năsăud la data de 23 septembrie 2025. Potrivit Sindicatului Europol, anunțul public stipula clar condițiile de studii necesare: Științe administrative, economice, socio-umane, militare, informații și ordine publică sau științe inginerești. Orice alte domenii erau excluse limitativ.
Paradoxal, comisia de concurs, responsabilă cu verificarea dosarelor și validarea candidaților conform reglementărilor interne, a ignorat voit aceste prevederi. Două dosare ale unor candidați cu studii juridice – un domeniu care nu se înscria în lista celor acceptate – au fost validate. Această validare, semnalează sursa, a viciat din start procesul de selecție. Mai mult, unul dintre candidații cu studii neconforme era deja ofițerul împuternicit pe postul respectiv, fiind, se pare, „recomandat de vocea și talentul său” și, implicit, preferatul conducerii IPJ Bistrița Năsăud.
Favoritismul „recomandat” și anularea controversată
Rezultatele probei orale a primului concurs nu au surprins pe nimeni. Ofițerul favorit, cel care nu îndeplinea condiția de studii, a fost declarat admis. Această situație a confirmat suspiciunile privind o fraudare la nivel de evaluare și tratament diferențiat al candidaților, acuzații formulate ulterior de Sindicatul Europol.
Ca urmare a sesizării transmise de organizația sindicală către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), au fost demarate verificări interne. Acestea au confirmat neregulile, determinându-l pe Șeful IPJ Bistrița Năsăud să invalideze concursul inițial. O mică victorie pentru integritate, dar care, pentru Europol, nu face decât să scoată la iveală o problemă mult mai profundă.
Reguli adptate preferințelor: Un nou concurs, aceleași semne de intrebare
Într-o demonstrație flagrantă a modului în care sistemul poate fi manipulat, la data de 12 decembrie 2025, un nou anunț de concurs a fost publicat, de această dată pentru data de 21 ianuarie 2026, având ca scop ocuparea aceleiași funcții vacante de șef al Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi.
De data aceasta, condițiile de studii au fost modificate. Printre domeniile acceptate au fost incluse, surpriză, și studiile juridice. O mișcare transparentă, spun reprezentanții Europol, menită să-i permită ofițerului favorit să candideze legal și să promoveze concursul fără alte impedimente. Această ajustare a regulilor pentru a se potrivi unui anumit candidat arată, conform sindicatului, cât de „ușor se pot altera concursurile de ocupare a funcțiilor de conducere în Poliția Română”.
Sistemul sub lupă: De ce nu funcționează Controlul Intern?
Sindicatul Europol subliniază că acest caz este simptomatic pentru o problemă sistemică, arătând „totul despre controlul intern managerial care nu funcționează”. Organizația a solicitat oficial domnului Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru și Ministrul Afacerilor Interne, să dispună verificarea înregistrărilor audio-video ale primului concurs, pentru a constata nu doar fraudarea evaluării răspunsurilor, ci și diferențele de tratament aplicate candidaților, în favoarea „candidatului cu pedigree”.
De-a lungul timpului, Europol a reclamat nenumărate nereguli similare, avertizând că multe concursuri pentru funcțiile de conducere sunt viciate, iar persoanele „apropiate și dorite de mai marii instituției ajung să ocupe poziții pentru care nu sunt pregătite sau competente”.
Precedentul Vasilescu și intrebări fără răspuns
Tonul acestei practici a fost dat, conform sindicatului, chiar de la cel mai înalt nivel al MAI, când, pentru a răsplăti obediența Chestorului Liviu Vasilescu, au fost modificate condițiile de studii pentru ca acesta să poată ocupa postul de Director General al Direcției Generale Anticorupție.
Cazul de la Bistrița Năsăud ridică întrebări esențiale: Câte astfel de situații rămân nedescoperite în țară? Când va dezvolta Poliția Română anticorpii necesari pentru a preveni și sancționa aceste fraude, asigurând concursuri corecte și transparente? Fără meritocrație și predictibilitate în carieră, polițiștii onești și profesioniști sunt descurajați, iar societatea, la rândul ei, este privată de o instituție bazată pe competență, nu pe servilism. (Cerasela N.).
