O, Tempora, o, Mores! Sau mai degrabă, O, pușcării, o, gunoaie! Căci iată, dragi contribuabili și, mai ales, dragi prieteni care-ați apucat să vedeți cum arată o instituție când „reforma” e mai degrabă o formă de exorcism bugetar, a început. Marea curățenie. Lupta cu corupția din penitenciare!
Zilele trecute, zvonurile că mizeriile – adică acele mici „neajunsuri” care s-au acumulat sub preșul bugetului și al bunului-simț de zeci de ani – sunt în sfârșit scoase la lumină, au fost confirmate! Și cui îi datorăm această revelație? Normal că nu „sistemului” care le-a permis să se dezvolte, ci eforturilor titanice ale bravilor noștri polițiști sindicaliști, care n-au lăsat ca mâzga să rămână la loc cald și ferit de ochii lumii. S-au luptat ei, bietii, cu morile de vânt ale indiferenței și cu balaurii lăcomiei, până când și-au făcut auzită vocea, chiar și în hăul lipsit de ecou al demnității instituționale.
Austeritate cu forța: Când Guvernul iți taie apa just când faci curat
Atenție, însă! Lupta asta, deși nobilă, nu e deloc ușoară. Căci pe lângă corupția endemică, polițiștii noștri trebuie să înfrunte și un alt adversar de temut: „măsurile dure” ale guvernului Bolojan. Adică, taman când te apuci să faci curățenie, ți se taie apa, săpunul, și ești pus să te descurci cu o cârpă din șoseta veche a șefului!
Despre toate aceste „delicii” ale managementului modern și ale reformei cu buzunare goale, au stat la șuetă, într-un moment de speranță jurnalistică la Gazarul TV, inegalabilii Cosmin Dorobanțu de la FSANP și Adrian Grigoroiu, președintele sindicatului de la Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou.
Oameni care, spre deosebire de unii foști directori, chiar știu ce înseamnă să te descurci cu o jumătate de băț și un sfert de gumă de mestecat.
Reforma cu ochii invârtiți: Între iluzii și adevăruri dureroase
Da, se vorbește de reformă în penitenciare! De reorganizarea aparatului central! Adică, probabil se schimbă numele la birouri și se rotesc scaunele, ca să pară că se mișcă ceva, dar să nu cumva să se schimbe esența „afacerii”.
Marea dramă se joacă însă la Târgșorul Nou, unde actuala conducere, cu o abnegație demnă de o canonizare, se chinuie să repare „greșelile trecutului” – greșeli care, suntem siguri, au fost doar niște „erori” minore de management, nicidecum furturi sistematice sau incompetență crasă! Și totul, desigur, cu obiectivul sublim de a reduce cheltuielile, dar „fără a afecta personalul”. Asta e gluma săptămânii! Să tai din pix și să nu-i afectezi pe cei care, oricum, erau deja tăiați din toate părțile, e un act de măiestrie pe care doar un expert în „magie bugetară” îl poate reuși.
Sindicatul amenință cu revolta: Când „polițiștii” Nu mai tac!
Însă să nu ne facem iluzii. Răbdarea bravilor noștri polițiști are și ea limite. Dacă guvernul va insista cu austeritatea în loc de investiții, dacă va continua să ceară performanță maximă cu resurse minime, atunci se pare că vom avea parte de un spectacol pe cinste: „reacții pe măsură din partea sindicaliștilor”. Și știm cu toții ce înseamnă asta: nu un colind de Crăciun, ci o horă a nemulțumirii care va zgudui temeliile sistemului. Să ne pregătim așadar, dragi cetățeni, pentru următorul episod din telenovela „Penitenciarul Românesc:
Între Corupție și AUSTERITATE!” Sperăm doar că la final, politistii din penitenciare nu vor fi singurii care vor plăti oalele sparte. (Irinel I.).
