În România anului 2025, justiția a depășit granițele ridicolului, transformându-se într-un circ macabru unde clovnii, odinioară gardieni ai legii, se dezbracă de roba imparțialității pentru a îmbrăca masca complicității. Un nou act, revoltător prin cinismul său, tocmai s-a jucat pe scena juridică, dezvăluind o realitate atât de contorsionată încât până și „morții se răsucesc în morminte,” așa cum avertiza Incisiv de Prahova.
Și, culmea tupeului, de data aceasta actul de clasare vine cu propria-i condamnare!
DNA Ploiești: De la „fantoma” ilegală la „magia” clasării telereportate!
Povestea începe, desigur, cu Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, o entitate care a sfidat ordinele superioare. Deși șeful DNA Structura Centrală, Marius Voineag, dispusese desființarea sa ca serviciu teritorial, transformându-l într-un modest Birou Teritorial subordonat Piteștiului, DNA Ploiești a emis, la nouă zile după reorganizare, decizii sub vechea titulatură, un „fals în acte de toată frumusețea!” .
În acest peisaj al absurdului, procurorul Lefter Cătălin, „un nume de legendă, o caricatură a justiției,” a expediat plângerile penale ale moștenitorului Ivanof Dumitru Sorin direct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, cu intenția, se pare, de a le obține o „clasare josnică” . Iar acum, „magia” a avut loc!
De la „neauditabil” la „copiat-lipit”: Formula genială a clasării „made in România”!
Conform „elementelor de noutate” primite, scandalul atinge cote paroxistice. Păgubitul, I. D. S., a solicitat explicit o întrevedere cu procurorul de caz pentru a depune „noi probe irefutabile.” Răspunsul? O rezoluție de clasare, fără audiere! Și nu oricum, ci cu o motivare „copy-paste după motivele din dosarul de apărare aflat pe rolul instanțelor civile!” Adică, procuratura a preluat, cu nonșalanță, argumentele apărării infractorilor, fără a sta de vorbă cu victima. „Asta înseamnă că cineva a fost solicitat sa le pună la dispoziție in vederea motivării CLASARII…. Daca era audiat, venea cu probe irefutabile și dădea peste cap ‘strategia grupului’….” . Un „grup” sau o „strategie” care pare să lucreze mână în mână, departe de ochii indiscreți ai legii!
Ordonanța-soc: Procuratura anulează acte și, totuși, clasează!
Și acum, cireașa de pe tortul putrezit al justiției: Ordonanța nr. 96/282/P/2025 din 28 octombrie 2025, emisă de procurorul Dragoș Mioara Raluca de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești . Acest document, menit să închidă cazul, este o bijuterie a contradicției juridice! Pe de o parte, se dispune clasarea cauzei pentru toate infracțiunile sesizate (abuz în serviciu, constituire de grup infracțional, deturnare de licitații, fals intelectual, uz de fals), pe motiv că „faptele sesizate nu se confirmă și nu există probe privind săvârșirea vreunei infracțiuni.”
Însă, paradoxal, în același document, procurorul constată cu seninătate:
- Nereguli flagrante în procedura de citare: „…executorul judecătoresc nu a respectat dispozițiile legale cu privire la procedura de citare a debitorului, fapt pentru care se impune anularea tuturor actelor de executare silită și reluarea procedurii de executare.”
- Deficiențe majore în evaluare: „…din probele administrate, se constată că în lipsa unei evaluări corecte, actele de executare silită pot fi viciate. Astfel, se constată că nu s-au respectat dispozițiile legale cu privire la evaluarea imobilului, fapt pentru care se impune anularea actului de adjudecare și reluarea procedurii de evaluare.”
Așadar, dragi contribuabili, justiția română ne spune în față: faptele nu se confirmă, nu e nicio infracțiune, chiar dacă executorul judecătoresc a încălcat legea și evaluarea s-a făcut defectuos, impunând anularea actelor și reluarea procedurilor! Este ca și cum un medic ar diagnostica o boală gravă, ar prescrie tratamentul necesar, dar ar declara pacientul perfect sănătos!
Galea, Bucur & Co.: Gașca veselă a „impecabililor” juridici! (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
În lumina acestei „logici” contorsionate, nu mai surprinde că executorul judecătoresc Galea, acuzat că a „dansat pe morminte” și a executat silit morți (sursa: articolele anterioare), este găsit fără nicio „neregularitate” în activitatea sa . Evaluatorul Bucur, faimos pentru „evaluările din stradă” și pentru că poliția din Câmpina i-a clasat abuzurile pe motiv că nu ar fi „funcționar public” , scapă și el basma curată de acuzațiile de fals intelectual, deși ordonanța însăși vorbește de nerespectarea dispozițiilor legale privind evaluarea! Adjudecatarul Diaconescu Stefan Dragos, care a achiziționat imobilul la prețul de pornire, este declarat, de asemenea, fără vină !
Se pare că în România, atâta timp cât „strategia grupului” funcționează, nu contează câte articole de lege sunt încălcate sau câte proceduri sunt batjocorite. Totul se „clasează,” iar responsabilitatea se evaporă ca ceața!
„Protecție VIP la pachet”: Moștenitorii, rugăciuni și securitate amenințată!
Această clasare, care ignoră nu doar plângerile victimei, ci și propriile constatări ale procurorului, este o palmă usturătoare dată justiției. În timp ce sistemul se spală pe mâini, „rechinii imobiliari” își continuă nestingheriți afacerile . Morții nu au liniște, iar cei vii trăiesc cu teama, în timp ce „procurorii clasează.”
Așa cum se arăta în articolele precedente, cazul Lefter Cătălin, cel care a mobilizat interlopi și o judecătoare „sensibilă” pentru a-și apăra mama într-o chestiune de microfermă ocupată ilegal (sursa: articolele anterioare), demonstrează că nu este un incident izolat, ci o „mantră” în sistem. Când chiar și CSM pare să doarmă , iar DNA Central preia frâiele pentru a opri „sifonarea informațiilor” din Prahova, devine evident că problema e mult mai adâncă (aici).
Concluzie: România, tara unde clasarea sună a condamnare!
Ne întrebăm, retoric, dacă mai are rost să vorbim despre „lupta anticorupție” sau despre „stat de drept.” Când un document oficial recunoaște public încălcări grave, care ar trebui să ducă la anularea actelor și reluarea procedurilor, dar totuși dispune clasarea, înseamnă că am atins un nivel de absurditate juridică de neegalat. Morții nu se odihnesc, vii cer protecție, iar justiția… justifică.
Este timpul ca societatea civilă să se trezească din acest coșmar juridic și să ceară socoteală, nu doar pentru clasificări, ci pentru justificările aberante din spatele lor! Altfel, vom ajunge să trăim într-o țară în care „dreptatea” se scrie cu un „copy-paste” și se șterge cu o „clasare,” iar adevărul devine doar o „eroare procedurală” ignorabilă. Să nu ne mirăm dacă, în curând, executorii vor începe să danseze și pe cadavrele dosarelor! Vom reveni! (Cerasela N.).
