Un dosar mai lung decât viața: Când termenele legale devin glume proaste
În Prahova, justiția se mișcă cu viteza melcului beat, dar numai când vine vorba de a proteja pe cine nu trebuie. Dosarul fabricat de DNA Ploiești, cu procurorii „Portocală” (Mircea Negulescu), Onea și Raileanu în rolurile principale, a atins cote epice de absurd. Conform investigațiilor Incisiv de Prahova, această „capodoperă” a abuzului a zăcut nu mai puțin de șapte ani și jumătate în Camera Preliminară, depășind de peste 9000 de ori termenul legal!
O performanță demnă de Cartea Recordurilor, dacă ar exista o categorie pentru „cel mai eficient mod de a îngropa o anchetă”.
Judecătorul „somnoros”: Zece luni și jumătate pentru o „epifanie” a prescrierii
După ce a supraviețuit purgatoriului Camerei Preliminare, dosarul a ajuns pe masa judecătorului Dragoș-Bogdan Achitei, unde a hibernat încă un an și două luni. Magistratul, probabil afectat de somnolență cronică, a avut nevoie de zece luni și jumătate – 324 de zile, ca să fim exacți – pentru a ajunge la concluzia halucinantă că faptele s-au prescris. Adică, i-a trebuit aproape un an să constate ceea ce era evident de la bun început! Nu-i de mirare că justiția română este adesea confundată cu o piesă de teatru absurd, unde rolurile sunt inversate și logica e o noțiune vagă.
Prescripția, scuza perfectă: Cum să scapi basma curată când ai „pilele” potrivite (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
Dar aici vine partea cea mai savuroasă a comediei. În loc să achite victimele abuzurilor DNA Ploiești – Constantin Ispas, Adrian Rădulescu și Emanuel Saghel – judecătorul Achitei a preferat să invoce prescrierea faptelor. O soluție „ingenioasă” care, sub masca legalității, ascunde o tentativă jalnică de a proteja imaginea procurorilor „Portocală”, Onea și Raileanu. Ca și cum ar spune: „Da, au făcut abuzuri, dar e mai bine să uităm și să mergem mai departe, ca să nu deranjăm pe nimeni sus-pus”.
Întrebarea de un milion de euro: Cine trage sforile în spatele cortinei?
Așadar, cine a tras sforile pentru ca acest dosar să fie tergiversat la nesfârșit? A fost DNA Ploiești, cu tentaculele sale întinse în sistemul judiciar, sau sistemul judiciar însuși, într-o încercare disperată de a acoperi mizeria de sub preș? Indiferent de răspuns, un lucru este cert: justiția prahoveană a oferit un spectacol dezgustător de incompetență și rea-voință, transformând victimele în țapi ispășitori și abuzatorii în eroi naționali.
Viitorul sună… la fel: Oare se va schimba ceva?
În timp ce „Portocală”, Onea și Raileanu se bucură de impunitate, iar victimele lor așteaptă o reabilitare care nu mai vine, nu putem decât să ne întrebăm: când se va trezi justiția română din acest coșmar și va începe să-și facă treaba cu onestitate și curaj? Până atunci, nu ne rămâne decât să râdem – un râs amar, desigur – de această comedie tristă, unde mafia e „albită”, iar mirosul de înșelăciune persistă în aer. Vom reveni. (Cristina T.).
