Un primar sălbatic, ori vreun consilier județean, un pic zănatic
Într-o zi la APIA se duse, fiind apucat de tuse.
Stăi (cuți), puțin, medic în fonduri cu renume, le dă bani, al lor lui, chiar și pe glume.
Rezolvă orice problemă, nu stă mult în dilemă, consultă: proiectul, rața, gâsca, găina și pe bune, le dădu ceai de alune, cu parandărat, să nu îi lovească boala cu rât.
Toată Valea Mehedințiului- până Valea Nișcovului de pe dealul Ciolanul, mă de nu ne : cotcodăcea, găgăia, măcănea, numai cotețe, în acte era.
Stăi (cuți) , din puțina minte își amintește că ceaiul are şi efecte secundare.
Primarul-ncepu tratamentul, instant apăru efectul…
Cotețele de nus, orăteniile pe ouat s-au pus, și unde nu spui domne, în lipsă de cuibare, să întâmplă minune mare…
În Valea – arealului Pietroasele Năeni, chiar între doi boi, așa ouau păsările, din tabel, numai euro, cotcodăceau prin buruieni.
Rațele să apucară, aci, pe hârtie, sub un laur, făcură ouăle… de aur, măi să fie, să te ți găinărie.
Zbură vestea cu iuţeală prin pădurea de stejar, prin Marman, Valea Copcii și chiar în Șimian.
De veniră toţi să vadă, după aproape un an, de transmisii în eter, ouăle puse-n cuibar, în coteț la un șmecherr.
Grup de precini, frați uniți, într-un singur scop, pricopsiți, să ajungă toți, cu ciolanul în bot.
Minunea, fiind aievea, pe timp de criză, politicienii și puciștii, voiau rața-n antepriză.
Şi ca orice lucru ce generează mici Ciubucuri, divizează interesul partidului, şi îl împărţi, în mai multe grupuri.
Primul grup, cu şef, un avocațel, de sorginte vânjană, care mai ciupise ceva euro și auzise de aur, pe la Roşia Montană.
Propuse ca partidul nostru, s-aibă statut de resursă, grupul să-l promoveze şi să îl listeze direct la bursă.
Ce-l de-al doilea și al treilea grup, șeful încă nu și l-au decis, așa că au zis:
Patru popândăi, să-ndoape, la găini, gâști, rațe și puciștii…
Însă la poruncă, să apară și cioroiul , mărind eficacitatea, creând totodată și locuri de muncă.
Adunare mare, între sate, la hotare, ce-l de-al doilea și al treilea grup, de invitați, cu șeful mare, restul doar niște argați, zice…
Odină, locuiește în casa cu asfalt, fără autorizație, din luncă… Pe cine să aresteze… Poruncă!
Bă’ lăsați scenariile… Apucați-vă de muncă.
Iar, câştigul, să se-mpartă, până la ULTIMUL… SFANŢ.
Euroii de Marman, îi iau eu…Avocățelul, să se lingă pe bot.
Ouăle de aur, le vreau tot eu, iar voi, restul… GĂINAŢ.
Bă’ Bă’ dă-te în coada mea de urs… „Hoţie şi viclenie -strigă un primar pus pe sfadă, ce-o mai păţise cu partidul când a rămas fără coadă,
Păstrăm: găina, gâsca și o rață, neatinse, ăstea, ouăle să le clocească, iar boboceii de aur și cu euroii, pe Câmpia Mehedințiului, aşa frumos or să strălucească, până și cei din Prahova o să ne urmărească.
Încât se va duce vestea de-al nostru gâscologism, iar atunci să vezi, mai nene, ce venituri din turism.
Unii-l susţineau pe avocat, alţii, ţineau cu primarul, și n-am fi ştiut vreodată finalul,
Dacă nu venea cioroiul ,
Sparge cu ciocul ouăle, și zbuara în cuibar cu tot cu euroiul,
fâlfăind, ca știrea în eter, fiindu-i un pic cam foame…
Rupt în gură, ce să mai spunem…
Morala ar fi, că sfada aduce mereu năpastă
Că-i vorba de găina noastră, ori de a nu știu cui gâscă ori rața vecinilor de lângă casă, sau alt partid din orice județ.
Politica îi politică și altceva e furtul de proiect, cu euro cât pentru un județ, nu este aceiași rasă, dar aia îi altă cioară, în altă traistă…(Alin Ghiciulescu).
