când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD – Ziarul Incisiv de Prahova

„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT

În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru interimar și haos politic, băieții cu rachetele își încearcă din nou norocul: presiuni, telefoane, lobby prin parlamentari, tot tacâmul, doar‑doar se reia sezonul de „împușcat nori” peste județul Prahova.

Numai că, de data asta, fermierii nu mai tac.
Într‑o scrisoare oficială adresată viceprim‑ministrului Tánczos Barna, cu copie la premier, la secretarii de stat, la Prefect și la comisiile de agricultură din Parlament, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova – președinte Adrian Mocanu – cere, negru pe alb:

– întâlnire urgentă la MADR,
– menținerea suspendării tragerilor,
– publicarea tuturor studiilor și contractelor,
– oprirea propagandei și a presiunilor asupra fermierilor.

Pe românește: „Domnilor, nu vă mai jucați de‑a Dumnezeu cu rachete în nori și cu banii noștri pe sub masă.”

103.000 HECTARE DIN PRAHOVA AU SPUS „STOP”. STATUL: „NU VĂ AUZIM, NE ACOPERĂ EXPLOZIILE”

Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, într‑o adresă oficială (nr. 10442/01.10.2024) către Asociația fermierilor, a recunoscut negru pe alb ceea ce „Incisiv de Prahova” tot scrie de doi ani:
majoritatea covârșitoare a fermierilor NU mai vor să audă de sistemul antigrindină.

Datele din document:

• suprafață totală analizată: 102.905,6174 ha;
• din care vie: 42.244,0631 ha;
• fermieri care DORESC continuarea tragerilor: 44, cu 2.244 ha (!);
• fermieri care NU mai vor rachete: 1.925, cu 1659,11 ha de vie și rest culturi vegetale;
• ponderea celor care se opun: peste 97% din suprafața arabilă înscrisă în adresă.

Adică 103.000 ha de culturi și aproape toți fermierii din zonă spun clar: „Luați‑vă rachetele și lăsați‑ne ploaia în pace.”

În orice țară normală, un asemenea vot ar închide instant sistemul. În România, „mafia antigrindină” îl tratează ca pe un formular pierdut la registratură.

„MILIOANE DE HECTARE PROTEJATE”: CÂND PĂDUREA, ASFALTUL ȘI BALTA DEVIN CULTURI AGRICOLE

Investigațiile Incisiv de Prahova, consolidate prin memoriile fermierilor, au prins sistemul cu cifrele jos:

– în 2021, rapoartele tehnice spun așa:
• UAT: 2.209.451 ha
• ZIA (zona de intervenție activă): 1.457.708 ha
• ZP (zona de protecție reală): 403.732 ha

– în comunicarea publică: 1.519.000 ha „protejate”;
– din 2022 încolo: 2.300.000 ha „protejate” anual, repetate ca o incantație birocratică.

Diferența dintre ZP și cifrele cosmetizate sare de UN MILION de hectare pe an.
Adică peste un milion de hectare fantomă: păduri, pășuni, ape, drumuri, intravilan, terenuri neproductive – tot ce încape în cercul colorat de pe hartă.

La televizor, „milioane de hectare protejate”; pe câmp, secetă și grindină la fel ca înainte.
Dar factura la buget e foarte reală.

ANUL 2025: ZERO RACHETE, APROAPE 100 DE MILIOANE CHELTUITE. SISTEMUL A PĂZIT NIMICUL

Raportul de activitate AASNACP pe 2025 (nr. 25/14.01.2026), analizat atât de Incisiv de Prahova, cât și de Asociația fermierilor, este o piesă de muzeu în arta jafului „legal”:

– NU au avut loc activități operaționale de combatere a grindinei;
– 104 puncte de lansare au stat „în pază și conservare”;
– fermierii – fără niciun serviciu real;
– bugetul – aproape integral executat.

Cifrele lor, nu ale presei:

• în text: ~88,277 milioane lei alocați, execuție 98,48%;
• în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
  • 82,80 milioane lei – „pază și monitorizare infrastructură”;
  • 9,31 milioane lei – salarii;
  • 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.

Nu se pupă nici suma cu suma. Dar la casierie se pupă tot.
Când nu știi nici cât ai cheltuit exact, dar vrei să controlezi furtunile, nu mai e administrație. E stand‑up comedy pe bani publici.

BILANȚUL DE MEDIU DIN 2007 – TALISMANUL MAGIC CU CARE TRAG PÂNĂ ÎN 2040

În adresa oficială AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea invocă „Bilanțul de mediu 2007” pentru Unitatea Pilot Prahova ca document de bază.

Deși recunoaște că domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”, sistemul e împins triumfal într‑un Program Național până în 2040.

Și acum vine fraza de aur, consemnată de Incisiv de Prahova:

„După aprobarea Programului 2024–2040 se va proceda la achiziția studiului privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”

Deci:

1. Mai întâi aprobăm program național până în 2040.
2. Apoi, poate, cumpărăm un studiu să aflăm ce am făcut, de fapt, cu norii, ploaia, solul și oamenii.

Orice fermier știe regula simplă:
„Întâi vezi ce bagi în nor, apoi tragi.”
Statul român a reinventat știința:
„Întâi tragem, dacă nu moare nimeni cu acte, ne gândim și la un studiu.”

„NU AVEM ATRIBUȚII PE SĂNĂTATE, DAR GARANTĂM CĂ E BINE” – DOGMĂ DE STAT CU IOIDURĂ DE ARGINT

În același răspuns, AASNACP recunoaște că:

– nu are atribuții pe sănătatea populației;
– nu are atribuții pe lanț trofic;
– nu are atribuții pe fructe, legume, produse apicole, organisme acvatice.

Și, în aceeași pagină, proclamă liniștitor că „nu există efecte negative semnificative”.

Traducere logică:

„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă anunțăm oficial că sunteți sănătoși.”

Asta nu mai e administrație. E fals intelectual ambalat în antet.

ANM SE SPALĂ PE MÂINI: „NOI DOAR SPUNEM CÂND VINE NORUL. ALȚII ÎL ÎMPUȘCĂ”

Răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie (nr. 2853/05.06.2026) clarifică un lucru esențial:

– ANM dă prognoze, date radar, suport meteorologic;
– NU decide tragerile;
– NU omologhează sistemul;
– NU certifică impactul asupra precipitațiilor sau mediului.

Cu alte cuvinte, cum rezumă perfect analiza Incisiv de Prahova:

„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”

Lanțul responsabilității e astfel perfect compartimentat: toți iau bani, niciunul nu răspunde.

FERMIERII DIN PRAHOVA: „NU SUNTEM MEDIEVALI. VOI SUNTEȚI EXPERIMENTALI”

În timp ce propaganda oficială dă vina pe „superstițiile fermierilor” și pe „mentalitatea medievală”, fermierii cer exact ce cere știința adevărată:

– studii independente, evaluate inter pares;
– zone martor, date radar și pluviometrice reale;
– serii lungi de precipitații, inclusiv în aval;
– evaluare ecotoxicologică pentru iodura de argint;
– cost real pe hectarul de cultură efectiv protejat, nu pe hectare de pădure și asfalt;
– Consiliu Consultativ funcțional, cu avize scrise;
– transparență totală pe contracte, licitații și rapoarte.

Scrisoarea transmisă acum ministrului interimar Tánczos Barna nu lasă loc de interpretări:
relansarea tragerilor în Prahova, înainte de o evaluare independentă și împotriva voinței majoritare a fermierilor, ar fi „un act administrativ profund abuziv”.

Iar ca să fie clar pentru toți:

– peste 93% dintre fermierii recenzați vor închiderea sistemului (conform documentului invocat în scrisoare);
– CSAT însuși a admis, în trecut, limitele și controversele acestor tehnologii;
– Direcția de Mediu Prahova a confirmat oficial că operatorii NU au avut și NU au autorizație de mediu valabilă pentru aceste operațiuni.

Adică: nici studii la zi, nici autorizație de mediu, nici acceptul beneficiarilor.
Dar rachete – da. Și bani – mulți.

CE CER FERMIERII: STOP JOC PÂNĂ NU VEDEM CE AM PLĂTIT ȘI CE NE‑AȚI FĂCUT DIN CER

În scrisoarea transmisă ministrului interimar, Asociația fermierilor formulează, limpede, șapte condiții minime:

1. Întâlnire urgentă cu fermierii din Prahova, înainte de orice decizie.
2. Menținerea suspendării tragerilor până la un studiu independent de impact asupra precipitațiilor, mediului și economiei agricole.
3. Publicarea tuturor documentelor tehnice, studiilor, rapoartelor și contractelor.
4. Prezentarea stadiului real al studiului de impact promis, cu caiet de sarcini și metodologie.
5. Clarificarea statutului Consiliului Consultativ și publicarea avizelor scrise.
6. Analiză cost–beneficiu reală, pe suprafețe AGRICOLE efective, nu pe hectare fantomă.
7. Încetarea presiunilor administrative și a campaniilor de denigrare împotriva fermierilor.

Și, foarte important: fermierii NU refuză protecția împotriva fenomenelor extreme. Ei cer:

– asigurări agricole reale,
– perdele forestiere,
– retenție de apă, irigații, desecări acolo unde trebuie,
– plase antigrindină pentru culturile cu valoare mare,
– adaptare la schimbări climatice.

Ceea ce resping este experimentul pe viu, cu iodură de argint și bani publici, ambalat ca „succes științific”.

CONCLUZIE: STATUL CU RACHETA, FERMIERUL CU SECETA

Din documentele oficiale adunate și puse cap la cap de Incisiv de Prahova și Asociația fermierilor rezultă o imagine greu de spălat cu comunicate:

– un sistem extins până în 2040,
– clădit pe un bilanț de mediu din 2007,
– cu studiu de impact promis „după”, nu „înainte”,
– cu un 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
– cu 2,3 milioane ha „protejate” mai mult pe hârtie decât pe câmp,
– cu recunoașterea oficială că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
– dar cu pretenția că „nu există efecte negative semnificative”.

În acest tablou, fermierii din Prahova au rămas singura voce de normalitate:
Eroii tragici ai gliei, finanțatori obligați ai unui experiment național pe cerul lor.

Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere grea în instituțiile care ar trebui să apere agricultura României, nu să o bombardeze cu rachete și propagandă.