Ploiești, capitala „fraierilor de serviciu”, a vibrat ieri, nu de entuziasm civic, ci de un ecou sinistru: Marioara Lupu, alias „Ciuruitoarea de Ploiești”, a împlinit venerabila vârstă de 77 de ani. O aniversare care, din păcate, ne-a găsit „prinși” cu alte investigații, uitând să-i transmitem sincerele noastre urări. Dar, hei, poate că un articol-pamflet este cadoul cel mai potrivit pentru o „regină” a imobiliarelor fantomă, care, la 77 de ani, sfidează bunul-simț, legile și, mai ales, miile de vieți ciuruite!
„Doctoratul” în plagiat imobiliar: Cum să vinzi de trei ori ce nu-i al tău și să scapi (momentan)
Doamna Marioara, o bunicuță „pornita” spre a treia vârstă, nu se alătură clubului exclusivist al pensionarelor pentru a împleti șosete sau a crește nepoți. Nici nu e genul care să se ocupe de „cânepă” sau „iarbă la pliculețe”, tendințe la modă printre alte „bunicuțe” nonconformiste din România. Nu, „Regina Țepelor” are ambiții mai înalte. Dânsa și-a propus să-și ia „doctoratul” cu o lucrare fundamentală: „Cum să vinzi un apartament de mai multe ori fără ca lumea să-și dea seama”. Și, spre stupefacția generală, a reușit!
Lucrarea, o veritabilă capodoperă a ingeniozității malefice, a „ciuruit” sute de familii prin complexele White Tower, City Gate și Mărășești (conform investigațiilor Incisiv de Prahova si rechizitoriul procurorilor).
Dar să nu fim ipocriți: o astfel de „lucrare de cercetare” nu putea fi dusă la bun sfârșit fără un „ajutor substanțial, bine plătit”. Ne întrebăm, retoric, dacă nu cumva acest „doctorat” este, în fond, un plagiat ordinar al schemelor clasice de escrocherie, doar cu un număr mai mare de apartamente vândute și un tupeu mult mai mare.
Cadouri reci „marca YSL” și memoria scurtă a justiției: Aniversarea cu cătușe (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Acum doi ani, pe când doamna Marioara împlinea 75 de ani, procurorii și polițiștii de la IPJ Prahova și IPJ Dâmbovița au avut o idee „strălucită” de cadou. În loc de prăjituri și flori, au venit cu o pereche de cătușe „marca YSL” – reglabile și foarte reci. Un „accesoriu” inedit pentru o petrecere de ziua de naștere, mai ales pentru o „femeie de la munte cu frica lui Dumnezeu”, așa cum se pretinde. Ironia e cruntă, mai ales că distinsa doamnă a mai beneficiat, cu ani în urmă, de o condamnare cu suspendare pentru dare de mită unui… judecător. Un „fleac”, probabil, în „curriculum vitae-ul” unei „experte” în negociere.
Karma pe pământ și milostenia din bani furați: O dilemă teologică și juridică
„Bunicuța” Marioara, care a avut ocazia să cunoască, chiar dacă pentru scurt timp, rigorile privative de libertate, știe prea bine zicala populară: „toate relele făcute se vor plăti de persoana respectivă sau de cei din familia persoanei respective pe lumea aceasta și nu pe cea de apoi”. Aici, se pare, este marea ei problemă. E pregătită să se „lupte” cu destinul, dar varianta cu membrii familiei o macină sufletește.
Și, pentru a cere clementă divinității, face milostenii. Nu orice milostenii, ci din banii furați, oferite cu generozitate la sfintele biserici și alte așezăminte de cult din Ploiești și din preajmă. Însă, iată întrebarea fierbinte pe buzele credincioșilor: milosteniile din bani furați se pun? Lumea bună, creștină, zice că nu. Una dintre porunci fiind „să nu furi” și să-ți ajuți aproapele, nu să-l „ajuți” să „scape” de grija banilor, a inflației sau de „ochiul dracului”. O veritabilă demonstrație de moralitate „pragmatică”!
Perlele adevărului și fardul fățărniciei: „Modestia” la tribunal și milioanele evaporate
În spațiul privat, doamnei Marioara i-a plăcut dintotdeauna să se îmbrace frumos, elegant, să-și pună la gât nelipsitele perle. Doar când mai vine, din când în când, la Tribunalul Prahova, se transformă într-o apariție modestă, lăsând la o parte „perlele”, fardurile și rujul, pentru a părea o ființă bună de compatimit, săracă lipită și, probabil, inocentă.
Dar întrebarea de un milion (sau mai multe) de euro persistă: banii ăia cash, mulți, scoși de la bancă prin intermediul soțului dumneaei, nimeni altul decât Stefan Lupu, unde s-au evaporat? Căci, în timp ce dânsa își joacă rolul la tribunal, fiul ei, Mihai Lupu, și „Il Capo” Vlad Nichita, (descriși amândoi în articolele anterioare ca „țepari” ce își etalează luxul cu mașini scumpe și vieți opulente), continuă să sfideze justiția . Dosare blocate în Camera Preliminară, amânări suspecte și avocați cu „rânjet batjocoritor” par să fie noul decor al justiției prahovene, transformată într-un „bancomat” pentru infractorii cu dare de mână, sau mai degrabă într-un ring de șotron unde se joacă pe timpul și speranțele victimelor.
Ploiești, poligonul prescripției: Când justiția joacă sotron cu soarta noastră
Dosarul 429/42/2025/a1 zace de șapte termene în Camera Preliminară a Curții de Apel Ploiești, transformând articolul 343 CPP într-o glumă proastă. Păgubiții se zbat în sărăcie, în timp ce „Il Capo” Nichita își etalează noile BMW-uri electrice, iar complicii lui beneficiază de amânări misterioase . Judecătoarea Irina Nicoleta Comardici, cu o experiență de 19 ani, pare „ușor depășită” de avalanșa de „excepții și măsuri”, alimentând temerea că „timpul va rezolva tot”, adică prescripția.
Până când Ploieștiul va rămâne un paradis al escrocilor și un poligon de tragere pentru justiția-somnoroasă? Până când vom mai suporta arogantele unor „ciuruitori” care își sărbătoresc ziua de naștere în lux, în timp ce victimele își plâng soarta? Este timpul ca justiția să se trezească din somnul adânc și să ofere dreptate, nu amânări, nu „cadouri” reci și nu pamflete acide! Căci, așa cum am promis: vom reveni! (Cristina T.).
