Un cutremur neașteptat zguduie din temelii sistemul de ordine publică al României: pentru prima dată în istoria recentă, Palatul Cotroceni a refuzat, categoric, să avizeze listele tradiționale de avansări în gradele de chestor și general. O decizie care, deși provoacă murmure de nemulțumire în anumite cercuri, este salutată ca un gest de normalitate și de asanare morală de Vitalie Josanu, din partea Sindicatului Diamantul. Acesta dezvăluie, într-o analiză incisivă, costurile exorbitante ale unei „constelații” umflate artificial și impactul devastator asupra bugetului și a eficienței poliției române.
Un precedent fără egal: Cotroceni pprește „constelația” din Mai
Decizia, catalogată de sursele sindicale drept un „PAS” sec și tăios, a lăsat cu gura căscată o întreagă „constelație” de aspiranți și ofițeri deja gradați. Un episod savuros, relatat de Vitalie Josanu, descrie cum, la o întâlnire recentă cu reprezentanții MAI, un ministru secretar de stat se felicita public cu un tânăr aghiotant pentru un „nou și sigur chestoraș”, ilustrând așteptările aproape certe ale acestor promovări. Acum, povestea vorbește despre „smiorcăielile” candidaților care și-au comandat deja noile uniforme și despre „supărarea” chestorilor cu ștate vechi, gata să celebreze adăugarea unei noi stele la epolet. Facturile pentru uniforme și cheltuielile pentru „udarea” noilor grade rămân însă în aer, un simptom minor al unei probleme mult mai profunde.
Dincolo de onoare: Aritmetica luxului „generalilor” de birou
Dincolo de frustrările individuale, Sindicatul Diamantul aplaudă decizia prezidențială, considerând-o un „gest de normalitate, raportat la o realitate cât se poate de urâtă”. Mai mult decât un act de asanare morală împotriva nepotismului rampant, blocajul reprezintă o măsură urgentă de protecție bugetară. Publicul percepe adesea gradul de chestor – echivalentul unui general în armată – ca o simplă recunoaștere a meritelor. Realitatea financiară este însă mult mai crudă: fiecare stea de pe epoleți activează un „multiplicator financiar extrem de costisitor”. Aceasta înseamnă acces la o grilă de salarizare exclusivistă, indemnizații de comandă superioare și, mai ales, la pensii de serviciu masive. Un chestor în funcție de comandă poate ajunge la venituri lunare exorbitante, grație sporurilor de risc, confidențialitate și excelență, calculate pe un salariu de bază deja consistent. Însă, precizează sindicatul, „adevărata povară nu este în anii de activitate, ci în deceniile de inactivitate”.
„Bebeto” Drăgan: Simbolul derapajelor și al carierelor fulger
Sistemul este permisiv, permițând acestor ofițeri superiori să se pensioneze adesea înainte de 50 de ani. Statisticile sunt alarmante: statul român ajunge să plătească un chestor pensionar o perioadă dublă față de cea în care a activat efectiv în grad. Pensii speciale de mii de euro, plătite timp de 30-40 de ani, sunt destinate unor persoane care, în multe cazuri, „nu au prins niciodată un infractor, dar au excelat în a plimba hârtii”.
Cel mai elocvent exemplu al acestui derapaj este cazul lui Georgian Drăgan, alias „Bebeto”. Promovat chestor de poliție în noiembrie 2023, la doar 34 de ani, Drăgan a reușit o performanță ce „sfidează nu doar bunul simț, ci și legile biologice ale maturizării profesionale”, așa cum arată Sindicatul Diamantul. Legea 360/2002 prevede un parcurs de peste două decenii pentru a atinge acest grad. Avansarea fulgerătoare a lui Drăgan, explicată prin invocarea Articolului 54 – avansare înainte de termen pentru merite excepționale – a transformat un purtător de cuvânt și director de cabinet într-un general la o vârstă la care alți ofițeri abia își încep cariera de teren. „Când meritele excepționale devin sinonime cu docilitatea față de șef”, avertizează Josanu, „gradul își pierde valoarea, dar costul său rămâne în sarcina cetățeanului”. Sindicatul „Diamantul” se află în prezent într-un proces cu Președinția României tocmai pentru a elucida care au fost acele „fapte de arme” și „obiective deosebite” care au justificat o ascensiune atât de rapidă.
Piramida inversată: Generalii se inmulțesc, polițiștii dispar
Paradoxul este revoltător, subliniază Sindicatul Diamantul: în timp ce MAI funcționează ca o „fabrică de chestori pe bandă rulantă”, baza sistemului se degradează. Deficitul de personal operativ a atins un prag critic de peste 40%, cu posturi de poliție în mediul rural închise sau deservite de un singur agent, adesea epuizat și fără logistica necesară. Potrivit lui Vitalie Josanu, fiecare salariu de chestor „de carton”, creat pentru a satisface orgolii birocratice, „echivalează cu salariile a trei sau patru agenți de stradă” – personal care ar putea asigura efectiv ordinea publică. „Alegerea sistemului a fost, an de an, să investească în capete decorative, nu în brațe de muncă”, adaugă Josanu. Rezultatul este o „armată de generali mexicani”, cu prea mulți șefi și prea puțini executanți. Această inflație de grade nu doar diluează autoritatea, ci deturnează resurse vitale destinate dotărilor, pregătirii tactice și siguranței cetățeanului.
Un moment de respiro intr-o hemoragie de resurse
Astfel, decizia Palatului Cotroceni de a nu semna decretele de avansare, survenită, conform dezvăluirilor inițiale, în jurul datei de 1 Decembrie 2025, nu este percepută ca o simplă „toană prezidențială”, ci o intervenție decisivă. Sindicatul Diamantul subliniază că „stelele” nu ar trebui să fie „drepturi divine” acordate pentru vechime sau ocuparea unui scaun călduț, ci „recunoașteri ale unei cariere de excepție, probate în teren, nu în anticameră”. Până când Ministerul Afacerilor Interne nu va defini transparent „meritele excepționale” și nu va stopa practica „producției de chestori la 30 de ani”, România își poate permite să se lipsească de completarea corpului de chestori, chiar și pentru anii următori. „Uniformele de gală comandate degeaba anul acesta pot rămâne în dulap; e mai ieftin pentru noi toți ca ele să adune praf, decât ca noi să plătim, decenii la rând, pensiile unor generali fabricați din pix”, conchide Vitalie Josanu. (Cerasela N.).
