Un caz șocant, dezvăluit de Sindicatul Diamantul, aruncă o umbră asupra integrității și eticii în cadrul Poliției Române. Un șef de Birou de Investigații Criminale din Sectorul 6 al Capitalei este acuzat că ar fi falsificat pontajul unui subordonat, polițistul A. I. P., într-un aparent gest de umilire. Și mai surprinzător, procurorul de caz a decis clasarea dosarului penal, considerând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Victima, susținută de Sindicat, a depus deja plângere împotriva acestei soluții.
Acuzații grave în Poliția București: Pontaj falsificat, umilință și muncă nerecunoscută
Scandalul a izbucnit după ce polițistul A. I. P. a depus o plângere penală împotriva șefului său, B. M. I., acuzându-l de fals intelectual. Potrivit plângerii, în februarie 2024, șeful BIC ar fi întocmit un program de lucru cu ture de 16 ore, încălcând Codul Muncii. Ulterior, A. I. P. a donat sânge pe 22 februarie 2024, beneficiind de o zi liberă conform legii donatorilor. Deși fusese planificat să lucreze într-o tură de 16 ore începând din acea zi, el s-a prezentat la serviciu a doua zi, pe 23 februarie, între orele 08:00 și 16:00, unde a desfășurat activități concrete de soluționare a unei petiții.
Însă, conform acuzațiilor, șeful B. M. I. ar fi întocmit „în mod mincinos” pontajul final pentru luna februarie, menționând că A. I. P. ar fi fost „liber din serviciu” pe 23 februarie. Această mențiune falsă ar fi avut o consecință directă: polițistul nu a fost remunerat pentru munca prestată în acea zi. Situația este cu atât mai gravă cu cât, anterior, o cercetare disciplinară declanșată împotriva lui A. I. P. (pentru absența de pe 22 februarie) constatase că absența fusese motivată legal.
Decizia controversată a procurorului: Fără infracțiune de fals intelectual
Dosarul penal (nr. xxxx/165/P/2024), deschis inițial pe 6 septembrie 2024, „in rem” pentru fals intelectual, a fost clasat pe 18 noiembrie 2025 de procurorul B. A. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. Motivul invocat în ordonanța de clasare a fost că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen.
Procurorul a argumentat că, deși A. I. P. s-a prezentat la serviciu pe 23 februarie și a desfășurat activități, mențiunea „liber din serviciu” în pontaj nu ar fi avut „aptitudinea de a produce consecințe juridice” suplimentare. S-a menționat că A. I. P. a fost pontat cu 16 ore pentru 22 februarie (tână de grupă operativă), considerând că cele 8 ore prestate pe 23 februarie au fost „compensate” prin cele 16 ore deja pontate, chiar dacă ele nu fuseseră prestate efectiv pe 22 februarie din cauza donării de sânge. În plus, procurorul a exprimat un „dubiu rezonabil” cu privire la intenția șefului B. M. I., sugerând că acesta nu ar fi avut reprezentarea faptului că face mențiuni necorespunzătoare adevărului, având în vedere că A. I. P. nu fusese planificat pentru 23 februarie.
Polițistul A.I.P. contrazice Procuratura: Consecințe juridice directe și intenție evidentă
În plângerea depusă împotriva ordonanței de clasare, polițistul A. I. P. denunță o „contradicție fundamentală” în motivarea procurorului. El subliniază că procurorul admite că A. I. P. s-a prezentat la serviciu pe 23 februarie, dar în același timp decide că mențiunea „liber” nu constituie fals intelectual. Mai mult, susține că argumentul privind lipsa aptitudinii de a produce consecințe juridice este contrazis chiar de procuror, care recunoaște că polițistul „nu a fost remunerat pentru activitatea desfășurată” – o consecință juridică directă și concretă.
A. I. P. invocă doctrina penală, care precizează că în cazul falsului intelectual, legea nu mai cere explicit ca înscrisul să producă efecte juridice, aceasta fiind prezumată. În ceea ce privește intenția, polițistul argumentează că cel puțin intenția indirectă este evidentă: șeful B. M. I. știa că subordonatul său a muncit și a atestat conștient contrariul în pontaj. De asemenea, standardul „dincolo de orice dubiu rezonabil” se aplică la condamnare, nu la începerea urmăririi penale.
„Planificare vs. realitate”: O justificare inadmisibilă pentru falsificare?
Un alt punct criticat în plângere este argumentul procurorului că A. I. P. s-a prezentat la serviciu fără a fi planificat. Polițistul susține că pontajul trebuie să reflecte realitatea, nu planificarea, și că șeful avea obligația legală de a înregistra corect prezența efectivă la serviciu. „Argumentul procurorului legitimează practic falsificarea documentelor oficiale ori de câte ori există o diferență între planificare și realitate, ceea ce este inacceptabil din punct de vedere juridic”, se arată în plângere.
Sindicatul Diamantul cere redeschiderea urmăririi penale: Toate elementele infracțiunii intrunite
Sindicatul Diamantul, care a publicat integral ordonanța de clasare și plângerea împotriva soluției, reafirmă convingerea că toate elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual sunt întrunite în acest caz. Polițistul A. I. P. solicită prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 să admită plângerea, să infirme ordonanța de clasare, să redeschidă urmărirea penală și să dispună începerea urmăririi penale in personam față de șeful B. M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
Acest caz ridică întrebări serioase despre modul în care este aplicată justiția în cazurile de abuz în serviciu și fals în documente oficiale în cadrul instituțiilor statului, mai ales în rândul organelor de aplicare a legii. Sindicatul și polițistul implicat speră ca plângerea lor să determine o reevaluare a probelor și o decizie care să restabilească încrederea în imparțialitatea sistemului juridic. (Cristina T.).
