Dezvăluirile Incisiv de Prahova, confirmate de un Studiu Științific din Brazilia
De ceva timp, ziarul Incisiv de Prahova investighează Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvăluind ineficiența, riscurile și posibilele acte de corupție asociate cu acesta. Acum, un studiu științific din Brazilia vine să confirme temerile exprimate de fermierii români și de jurnaliștii de investigație de la Incisiv de Prahova: iodura de argint, substanța folosită în sistemele antigrindină, reprezintă un pericol real pentru sănătate și mediu.
Iodura de Argint – Armă dublu tăioasă: Beneficii reduse, riscuri ascunse pentru sănătate și mediu
Iodura de argint (AgI) este un compus chimic cu o structură cristalină similară cu cea a gheții, ceea ce o face utilă în tehnica de „însămânțare a norilor”. Prin dispersarea iodurii de argint în atmosferă, se urmărește stimularea precipitațiilor sau reducerea formării grindinei. Dar, dincolo de aceste beneficii pretinse, se ascund riscuri majore, ignorate de autoritățile române.
Brazilia trage semnalul de alarmă: Contaminarea apei, suspect de cancer și deficit de precipitații – Efectele ascunse ale iodurii de argint
Studiu Brazilia – Iodura de argint
Un studiu amplu realizat în Brazilia în februarie 2024 trage un semnal de alarmă cu privire la utilizarea iodurii de argint. Studiul avertizează asupra riscului de contaminare a pânzei freatice, a apelor de suprafață și a solului. Mai grav, există suspiciuni că iodura de argint poate provoca cancer prin contact, ingestie sau inhalare. Nu în ultimul rând, studiul atrage atenția asupra faptului că utilizarea iodurii de argint poate duce la un deficit de precipitații în anumite zone, accentuând problema secetei.
Harta interdicțiilor: De ce Germania, Austria și alte tări europene au renunțat la iodura de argint
Gravitatea problemei este subliniată de faptul că numeroase țări au interzis sau au restricționat utilizarea iodurii de argint. Printre acestea se numără Germania, Austria, Canada, Elveția, Argentina, Spania, Franța, Italia, Norvegia și Portugalia. Aceste țări au luat această decizie drastică din cauza riscurilor inacceptabile pentru mediu și sănătate.
Vrancea, victima secetei: Cum sistemul antigrindină ignoră adevăratul inamic al agriculturii românești (aici)
În România, autoritățile continuă să investească masiv în sistemele antigrindină, ignorând avertismentele fermierilor și ale experților. Datele oficiale din Vrancea demonstrează că seceta este o problemă mult mai gravă decât grindina. În 2024, seceta pedologică a devastat 78.829,62 hectare în Vrancea, în timp ce grindina a afectat doar 534,11 hectare. Cu toate acestea, prioritizarea rachetelor antigrindină în detrimentul soluțiilor de adaptare la secetă (irigații, soiuri rezistente, cercetare) reprezintă o risipă de resurse și o politică publică ineficientă.
Caracatița corupției antigrindină: Legături suspecte cu politicieni și firme fantomă – Cine profită de pe urma dezastrului?
Sistemul Național Antigrindină a fost înconjurat de suspiciuni de corupție și manipulare. Investigațiile jurnalistice au scos la iveală legături stranii între firme de confecții, foști senatori condamnați pentru corupție și chiar foști șefi din SRI. Contracte grase atribuite fără licitație, firme fantomă cu legături politice și acuzații grave de manipulare a precipitațiilor – toate acestea ridică semne de întrebare uriașe cu privire la legalitatea și moralitatea acestui sistem.
Reacția dermierilor și a GLIA: „Pământul are dreptul la ploaie!”
Fermierii români, care au luptat pentru oprirea sistemului antigrindină, sunt acuzați de „subminarea securității naționale”. Grupul de Luptă Împotriva Intervențiilor în Atmosferă (GLIA) reacționează vehement la aceste acuzații nefondate și denunță tentativele de intimidare. „Este revoltător ca exact cei care au ascuns documente timp de 16 ani și au propagat pseudoștiință să acuze azi pe alții de subminarea securității”, declară reprezentanții GLIA.
Confirmare stiințifică: Nanoparticulele de argint – Risc major pentru sănătate și mediu
Pentru a susține și mai mult avertismentele privind riscurile nanoparticulelor de argint, două studii recente oferă dovezi suplimentare.
O revizuire sistematică a citotoxicității induse de nanoparticulele de argint subliniază modul în care proprietățile fizico-chimice ale acestora (dimensiune, formă, concentrație) pot afecta funcția mitocondrială, inducând stres oxidativ și afectând diverse funcții celulare. Studiul arată că particulele mai mici (sub 100 nm) pot induce o toxicitate mai mare, iar acoperirea nanoparticulelor cu anumite substanțe poate spori sau reduce toxicitatea. În plus, un studiu in vitro a evaluat toxicitatea nanoparticulelor mici de argint și a ionilor de argint asupra celulelor roșii din sânge, demonstrând că ambele pot provoca hemoliză și pot afecta structura și funcția hemoglobinei, proteina responsabilă de transportul oxigenului. Ionii de argint s-au dovedit a fi mai toxici pentru componentele de bază ale hemoglobinei, în timp ce nanoparticulele de argint au avut un impact mai mare asupra structurii generale a proteinei. Aceste descoperiri subliniază necesitatea unei evaluări atente a riscurilor asociate utilizării nanoparticulelor de argint în diverse aplicații, inclusiv în sistemele antigrindină.
Concluzie: Stop joc! Salvați ce a mai rămas din agricultura românească!
Este timpul ca autoritățile române să ia în serios avertismentele fermierilor, ale oamenilor de știință și ale jurnaliștilor de investigație. Sistemul Național Antigrindină trebuie supus unei anchete ample și transparente, iar cei vinovați de corupție și manipulare trebuie trași la răspundere. Fondurile publice trebuie redirecționate către soluții durabile pentru agricultura românească, care să protejeze mediul și sănătatea populației. Pământul are dreptul la ploaie, iar fermierii români au dreptul la un viitor sigur și prosper. Vom reveni. (Cerasela N.).
