Probleme sistemice în penitenciare
Un raport recent al Inspecției Judiciare scoate la lumină o serie de deficiențe alarmante în activitatea judecătorilor responsabili cu supravegherea privării de libertate în unitățile de detenție de pe raza Curții de Apel București. Controlul tematic, realizat în perioada octombrie-noiembrie 2024, s-a concentrat asupra respectării legislației, interacțiunii judecătorilor cu administrațiile penitenciarelor și eficienței în soluționarea plângerilor formulate de deținuți.
Potrivit raportului, absența unei evidențe informatizate a activității judecătorilor îngreunează monitorizarea și soluționarea plângerilor. Judecătorii sunt nevoiți să utilizeze registre fizice, ceea ce afectează capacitatea de analiză statistică și transparența deciziilor.
În timpul analizei, numărul plângerilor soluționate a fost semnificativ:
- Penitenciarul Giurgiu – 3.541 de plângeri, dintre care 1.582 referitoare la schimbarea regimului de detenție.
- Penitenciarul Rahova – 2.289 de plângeri.
- Penitenciarul Jilava – 1.350 de plângeri.
Majoritatea plângerilor sunt legate de stabilirea sau modificarea regimului de detenție, precum și de drepturile deținuților și sancțiunile disciplinare.
Deficiențe administrative și lipsa transparenței
Inspecția Judiciară a semnalat multiple obstacole în activitatea judecătorilor de supraveghere, inclusiv lipsa unei aplicații informatice pentru gestionarea plângerilor, ceea ce îngreunează analiza rapidă a cazurilor. De asemenea, absența unui sistem centralizat de raportare face dificilă urmărirea statistică a problemelor recurente din penitenciare.
Disparitățile în termenele de soluționare a plângerilor între penitenciare sunt deosebit de îngrijorătoare. Unitățile mari, cum ar fi Penitenciarul Giurgiu, se confruntă cu dificultăți în respectarea termenelor legale din cauza unei sarcini de muncă excesive.
Refuzul de hrană: o problemă ignorată?
Un aspect preocupant analizat în raport este refuzul de hrană în rândul deținuților. În 2024, s-au înregistrat 289 de cazuri de refuz de hrană în unitățile examinate, cu 130 de cazuri la Penitenciarul Giurgiu și 88 la Rahova. Deși judecătorii sunt informați despre aceste situații, nu există un sistem clar pentru documentarea și analiza cauzelor care determină aceste gesturi extreme.
Recomandările Inspecției Judiciare
În urma controlului, Inspecția Judiciară a formulat o serie de recomandări pentru optimizarea activității judecătorilor de supraveghere:
- Implementarea unui sistem informatic pentru gestionarea electronică a cazurilor și generarea automată de statistici.
- Crearea unei baze de date naționale cu soluțiile judecătorilor pentru a uniformiza practica.
- Obligația de a întocmi rapoarte anuale sau semestriale cu privire la activitatea judecătorilor și condițiile de detenție.
- Modificarea legislației pentru a stabili termene realiste de soluționare a plângerilor, în funcție de complexitatea acestora.
- Introducerea unor programe de formare continuă pentru judecători și grefieri.
- Reglementarea clară a procedurii pentru permisiunea de ieșire din centrele de reținere și arest preventiv.
Concluzie
Raportul subliniază că, deși sistemul judiciar românesc a înregistrat progrese în protejarea drepturilor deținuților, persistă numeroase probleme administrative și procedurale. Lipsa digitalizării, volumul mare de muncă și neclaritățile în transparență afectează eficiența activității judecătorilor de supraveghere și, implicit, drepturile persoanelor private de libertate.
În acest context, Inspecția Judiciară solicită autorităților intervenția rapidă pentru implementarea reformelor necesare, astfel încât sistemul penitenciar să devină mai transparent, eficient și conform standardelor internaționale privind respectarea drepturilor omului. Reforma este esențială pentru a asigura o justiție echitabilă și pentru a îmbunătăți condițiile de detenție, având în vedere că drepturile deținuților sunt o parte fundamentală a statului de drept. (Paul D.).
