Un sistem de inspecție a muncii izolat de controlul extern și captiv în propriile structuri ierarhice a dus la perpetuarea unor condiții de muncă inadecvate pentru mii de polițiști români, atrage atenția Vitalie Josanu, Președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”.
Documentele recente relevă un mecanism legislativ și administrativ care explică de ce numeroase inspectorate de poliție continuă să funcționeze fără autorizații sanitare, cu toalete exterioare și fără acces adecvat la apă potabilă.
O structură captivă
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a semnalat că decenii de neglijență pun în pericol sănătatea polițiștilor români, evidențiind o situație alarmantă: zeci de inspectorate județene de poliție funcționează fără autorizații sanitare, în clădiri construite între 1970 și 1985, având o infrastructură sanitară învechită și inadecvată.
Investigațiile efectuate au documentat condițiile dezastruoase ale sanitarilor din mai multe inspectorate județene de poliție. Tabelul următor prezintă situațiile constatate:
| Inspectorat | Situația constatată | Măsuri solicitate |
|---|---|---|
| IPJ Neamț | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Timiș | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Mehedinți | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Alba | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
| IPJ Botoșani | Nu deține autorizație sanitară de funcționare (ASF) | Am solicitat sancționarea contravențională și suspendarea activității până la îndeplinirea condițiilor de siguranță sanitară. |
Investigația evidențiază un mecanism instituțional defect, în care complicitatea conducerii Ministerului Afacerilor Interne joacă un rol esențial. Secretarul de stat, Bogdan Despescu, care a condus anterior diverse inspectorate de poliție, este considerat principalul responsabil pentru această situație. În ciuda faptului că este bine informat cu privire la lipsa autorizațiilor sanitare, acesta a ales să ignore problema. Sub conducerea sa, șefii IGPR, inspectorul general Benone Matei și adjunctul său Eduard Miritescu, s-au concentrat pe represalii împotriva liderilor sindicali, în loc să se preocupe de respectarea legislației în vigoare.
Această atitudine reflectă o cultură organizațională toxică, în care critica constructivă este pedepsită, iar problemele reale sunt ascunse. Inspecția Muncii din MAI, care ar trebui să verifice conformitatea normelor de securitate și sănătate în muncă, este subordonată acelorași lideri ai ministerului pe care ar trebui să îi controleze.
Cadrul legal care izolează MAI de controlul extern
Răspunsul oficial al Inspecției Muncii (din cadrul Ministerului Muncii) către sindicat, datat 4 martie 2025, confirmă această situație problematică. Documentul face referire la articolul 50(1) din Legea nr. 319/2006, care stipulează că structurile MAI „organizează activitățile de inspecție a muncii prin direcții proprii de specialitate, care au competență exclusivă numai pentru structurile respective.”
Practic, Inspecția Muncii centrală, o autoritate independentă care are rolul de a verifica condițiile de muncă în majoritatea instituțiilor, nu are competența legală de a inspecta structurile MAI. Această responsabilitate revine exclusiv Serviciului de Inspecție a Muncii din cadrul Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU) a MAI, o structură internă subordonată ierarhic conducerii ministerului.
Un cerc vicios instituțional
Ordinul nr. 32/2014 al MAI, care reglementează aceste activități, confirmă că inspectorii de muncă din minister sunt numiți prin act administrativ al directorului general al DGMRU sau al inspectorilor generali, subliniind astfel dependența lor directă de cei pe care ar trebui să îi controleze.
Este evident că actuala structură organizatorică generează un conflict de interese major și o dependență instituțională care face imposibilă aplicarea eficientă a legii.
Un pericol ignorat în timpul pandemiei
De asemenea, trebuie subliniat pericolul suplimentar la care au fost expuși polițiștii români în timpul pandemiei de COVID-19, când Marcel Vela ocupa funcția de ministru al Afacerilor Interne. În plină criză sanitară mondială, când igiena și condițiile sanitare corecte trebuiau să fie priorități absolute, polițiștii au fost nevoiți să își desfășoare activitatea în unități fără autorizații sanitare, în condiții improprii – măsuri esențiale pentru prevenirea răspândirii virusului.
Conducerea MAI, în loc să remedieze urgent aceste deficiențe pentru a proteja sănătatea personalului, a ales să ignore problema. Această neglijență a pus în pericol nu doar sănătatea polițiștilor, ci și a familiilor acestora și a cetățenilor cu care aceștia interacționau zilnic. Este revoltător că, în timp ce autoritățile impuneau populației respectarea strictă a normelor de igienă, polițiștii, aflați în prima linie a luptei împotriva pandemiei, erau lăsați să lucreze în condiții nesigure.
Aceasta nu este doar o problemă administrativă, ci una care ține de respectul fundamental față de drepturile și demnitatea polițiștilor români.
La nivelul Direcției Generale de Management Resurse Umane, condusă de domnul Valentin Minoiu, și la Direcția Medicală din MAI, s-au manifestat, de asemenea, comportamente care pot fi considerate actori cheie în acest dezastru sanitar pe care începem să-l descoperim. Poate și din acest motiv, Minoiu nu a fost numit niciodată Director General DGMRU, fiind păstrat pe un post de împuternicit, ceea ce îi permite să rămână obedient și influențabil.
Concluzie
Este imperativ ca situația actuală să fie reevaluată în profunzime. Subordonarea structurilor de inspecție a muncii din MAI față de conducerea ministerului nu doar că limitează capacitatea de verificare, dar generează și un mediu în care sănătatea și siguranța polițiștilor sunt compromise. O revizuire a cadrului legislativ și a practicilor instituționale este esențială pentru a asigura condiții de muncă corecte și sigure pentru cei care își dedică viața menținerii ordinii publice. (Cerasela N.).
