Așa cum dezvăluiam anterior, Cătălin Stavri, autoproclamat pseudo-jurnalist, spagar si santajist, se află în centrul unei controverse majore, fiind acuzat de narcomanie, șantaj și corupție. Această situație a readus în prim-plan o realitate alarmantă: vremea infractorilor și a gulerelor albe a revenit.
Contextul ilegal al incercărilor lui Stavri
Sub presiunea justiției, Stavri se confruntă cu măsura preventivă a controlului judiciar, decizie luată în urma cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub supravegherea procurorului Mihaila Mihai. Cu toate acestea, în loc să colaboreze cu autoritățile, Stavri a început să atace furibund procurorul de caz, martorii si pe cei care i-au devoalat ilegalitatile sprijinit de proptelele corupte din M.A.I.
Tactici de intimidare și presiune
Acuzările de presiune pe care Stavri le exercită au ca scop intimidarea procurorului, în încercarea de a influența desfășurarea anchetei în dosarele penale (opt la numar) în care este implicat. Cu frica de a fi privat de libertate, acesta recurge la tacticile sale vechi, publicând informații menite să compromită și să discrediteze justiția, precum și să șantajeze martorii și denunțătorii.
De-a lungul timpului, Stavri s-a folosit de platforma sa de santaje si delatiuni, incomod.ro, pentru a alimenta o campanie de denigrare împotriva autorităților și a celor care îi contestă acțiunile ilegale. Această abordare nu doar că subminează integritatea procesului judiciar, ci și contribuie la o atmosferă de nesiguranță și frică în rândul martorilor care se simt amenintati si li s-au creat o stare evidenta de temere.
Concluzie
Prin aceste acțiuni, Cătălin Stavri nu doar că își pune în pericol propria libertate, ci și afectează încrederea publicului în sistemul de justiție. Situația sa subliniază importanța unui răspuns ferm și concertat din partea autorităților, pentru a restabili ordinea și pentru a asigura faptul că toți cetățenii, indiferent de statutul lor, sunt supuși aceleași legi.
Justiția trebuie să prevaleze în fața amenințărilor, iar abuzurile de putere nu trebuie tolerate.
Amenințări și intimidări în Cazul Cătălin Stavri
Un incident amețitor s-a petrecut ieri, 19 decembrie 2024, când un denunțător și martor în dosarul lui Cătălin Stavri, acuzat de narcomanie, șantaj și corupție, s-a prezentat la procurorul de caz. O dată ajuns la parchet, martorul a fost intimidat printr-un apel telefonic din partea unui amic al inculpatului, Andrei Volosevici.
Tactici de intimidare
Apelul a avut scopul de a-l descuraja pe martor să denunțe faptele penale comise de cei trei infractori: Belu Cludiu, Andrei Volosevici și Cătălin Stavri. Inițial, s-a crezut că Stavri avea acces la informații din interiorul parchetului, dar ulterior s-a stabilit că persoana care a încercat să intimideze martorul a primit informații de la un avocat al inculpaților.
Cunoașterea ilegalităților
Martorul a avut ocazia de a sta la masă cu inculpații, având astfel cunoștință despre ilegalitățile comise de aceștia. Totuși, în ciuda cunoștințelor sale, acesta a fost supus presiunii din partea lui Stavri, care a lansat atacuri denigratoare prin intermediul fițuicii sale de șantaj, incomod.ro.
Implicații pentru Justiție
Acest incident evidențiază provocările cu care se confruntă martorii în procesele legale, în special în cazurile cu implicări de corupție și influențe externe. Intimidările și amenințările pot descuraja persoanele să își spună adevărul, afectând astfel integritatea procesului judiciar. Este esențial ca autoritățile competente să ia măsuri pentru a proteja martorii și pentru a asigura un mediu sigur în care aceștia să se simtă confortabil să depună mărturie.
Incidentele de intimidare nu pot fi tolerate, iar justiția trebuie să prevaleze, asigurându-se că toți participanții la procesul judiciar, inclusiv martorii, sunt tratați cu respect și protejați de orice retalii.
Un raport recent al serviciilor secrete care au monitorizat aceste „grozavii PENALE” evidențiază o serie de probleme grave de corupție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova, inclusiv relații compromise între polițiști și ziaristi, cum ar fi Cătălin Stavri, care au fost implicate în activități ilegale și abuzuri de putere.
Colaborarea ilicită între chestorul Miritescu și inculpatul Cătălin Stavri
Chestorul Eduard Miritescu, fost șef al IPJ Prahova și actual adjunct al Poliției Române, a fost si este acuzat că blochează sau limitează efectele unor anchete penale care îi vizează rudele sau apropiații din mediul de afaceri local. Aceasta practică a fost observată în special în cazul surorii sale, care, ca funcționar public în cadrul Direcției de Urbanism din Ploiești, a facilitat obținerea de autorizații de construcție în zone interzise.
Eduard-Miritescu-221207-222752
Arestări și strategii de acoperire
Sub conducerea lui Miritescu, s-ar fi încercat de asemenea acoperirea unor activități ilegale în dosarul „White Tower,” în care Stavri este profund implicat. Se menționează că Miritescu și Stavri au colaborat pentru a manipula justiția, îndreptând focusul anchetelor spre alți actori, pentru a proteja interesele financiare ale celor din cercul lor.
Metode de santaj și intimidare
Raportul detaliază cum Stavri, un pseudo –ziarist, narcoman, spagar si santajist care s-a autoproclamat luptător împotriva corupției, a fost implicat în mai multe activități de șantaj, utilizând informații compromițătoare obținute de la Miritescu. Aceste informații ar fi fost folosite pentru a amenința agenții economici din Prahova, cerându-le bani și alte beneficii pentru a rezolva „problemele” lor, inclusiv prin amenințări cu publicarea de articole denigratoare (Ziarul Incisiv de Prahova va publica absolut toate declaratiile celor prejudicati de acest infractor, declaratii date de mai mult timp in fata organelor de cercetare penala, asta ca sa intelegem de protectia oferita de sifonul mafiei, respectiv Ginel Preda si cei de la varful M.A.I., prin chestorul Eduard Miritescu!).
Demersuri legale și infiltrarea în sistem
Deși DGA Prahova a intrat în posesia unor înregistrări care documentează aceste abuzuri, se pare că probele au fost blocate, împiedicându-se astfel ca justiția să fie aplicată. Cu toate acestea, unii dintre cei afectați au sesizat direct DNA București în încercarea de a face dreptate.
În concluzie, situația de la IPJ Prahova reflectă o problemă sistemică de corupție și abuz de putere, unde indivizi din structuri de decizie colaborează cu persoane din afaceri și presă pentru a ascunde faptele ilegale. Această rețea complicată subliniază necesitatea unei reforme profunde și a implementării unor măsuri de transparență în sistemul de justiție și poliție din România.
Cum joacă pseudo-jurnalistul narcoman, spagar si santajist Cătălin Stavri în terenul corupției
Cătălin Stavri, cunoscut ca „pseudo-jurnalistul” din Ploiești, a făcut valuri în presa românească cu acuzații de narcomanie, șantaj și corupție. Cu o carieră construită pe „lupta” anticorupție, dar cu metode discutabile, Stavri a reușit să transforme justiția într-un joc de fotbal pe un teren al minciunilor și corupției.
Talentul la santaj
Stavri pare să fi ales să devină pseudo-jurnalist dintr-o dorință profundă de a-și exersa talentul la șantaj. Cu o mână pe tastatură și cealaltă în buzunarele greșite, a devenit expert în a-și promova articolele doar atunci când nu era subiectul propriilor sale acuzații. Campaniile sale de combatere a corupției, conduse prin intermediul fițuicii de santaj si delatiuni incomod.ro, s-au dovedit a fi mai degrabă o acoperire pentru activitățile sale dubioase.
Colaborarea cu ex-Procurorul Negulescu
Parteneriatul cu ex-procurorul Mircea Negulescu, cunoscut sub numele de „Portocală” sau „Zdreanță”, a facilitat demararea a numeroase acuzații false și arestări ilegale. Negulescu îi oferea lui Stavri informații despre anchete care apoi apăreau în publicațiile sale. Această colaborare a dus la arestarea multor persoane nevinovate, generând efecte devastatoare asupra acestora, inclusiv probleme de sănătate grave și, în unele cazuri, chiar moarte din cauza stresului provocat.
O abordare grotescă
Recent, pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Stavri a început să vizeze alte publicații care au expus metoda sa de șantaj. Ironia sorții face ca el să fi fost atât de aproape de adevăr încât să-și piardă viziunea. Ceea ce consideră a fi „lumina” adevărului s-a dovedit a fi, de fapt, reflectorul unei camere de interogatoriu comandate de prietenul său Negulescu.
Spectacolul grotesc al justiției
Cei doi formau un tandem periculos, transformând procesele legale într-un spectacol grotesc în care tasta condamnată dinainte era deja predestinată. Stavri, autoproclamat „Batman de cartier” cu glob de cristal, sugera si sugereaza nu doar arestări, ci și „ghilotinarea” publică a celor care îndrăznesc să conteste voința intereselor sale.
Aceste dezvăluiri subliniază nu doar problemele cu care se confruntă justiția în România, ci și pericolele reprezentate de persoanele care confundă rolul de jurnalist (in fapt, in cazul sau, narcoman pseudo-jurnalist fara macar bacul luat) cu cel de agent de influență, acționând în interes propriu asupra altora.
Pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Cătălin Stavri și mecanismele abuzive ale santajului
Un moment de „generozitate” prietenească apare în povestea complicată a lui Cătălin Stavri, atunci când Portocală îi servea pe tavă începutul unei anchete care viza o persoană care nu-i satisfăcea poftele personale, nu profesionale. Stavri publica pseudo-dezvăluiri în fițuica sa de șantaj, iar apoi prietenul său, ex-procurorul Mircea Negulescu, se autosesiza. Aceasta a constituit un sistem „ticluit” perfect, dacă nu ar fi fost atât de grosolan.
O turnură comică în evenimente
Într-o turnură comică, dar previzibilă, când lațul s-a strâns în jurul lui Stavri, acesta s-a prezentat la procurorul de caz ca un miel la tăiere — sau, mai degrabă, ca un „prieten” care vine să îți lase un măr otrăvit. Deși se prezenta drept colaborator, era mai degrabă panicat sau un turnător, oferindu-se să „facă lumină” într-un dosar în care era, surpriză, profund implicat.
Canabis pe toate strazile
Sub lupa legii
După ce a ajuns el însuși sub lupa legii — cu control judiciar în dosarul „Mafia tarabelor” și suspiciuni grave în dosarul „White Tower” — pseudo – jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri (aici) a încercat să se reinventeze. Ce mod mai bun de a distrage atenția decât să atace?
Tactici de Intimidare
Stavri a început să-și îndrepte furia și resentimentele împotriva martorilor, dar și împotriva procurorilor și justiției în general. Această atitudine nu doar că i-a consolidat reputația de „pseudo-jurnalist,” ci a scos la iveală și mai multe probleme legate de integritatea sa și a metodelor sale de a face jurnalism.
Această poveste subliniază complexitatea raporturilor de putere și abuzuri în sistemul justiției, dar și pericolele asociate cu combinația dintre jurnalism și interesele personale, mai ales în contextul unei societăți aflate sub presiune de corupție și influențe externe.
Cătălin Stavri, cunoscut pentru activitățile sale controversate, a fost deconspirat, însă a preferat să-și bage capul în nisip, lăsându-și mâinile adânc înfipte în buzunarele altora. De-a lungul timpului, acesta a pierdut mult timp jucând un meci greșit, fără a conștientiza gravitatea terenului alunecos pe care se află.
Problemele cu adevărat
Pseudo-jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri a acuzat pe alții de „penalitate”, ignorând faptul că el joacă într-un meci în care are deja cartonaș roșu. Conform dovezilor publicate de redactorii noștri și de publicații locale și naționale, Stavri este implicat profund în mega-înșelătoria imobiliară care face parte din dosarul „White Tower”.
Când a simțit că terenul se strânge în jurul său, a ales să se prezinte „de bună voie și nesilit de nimeni” la procurorul de caz, la fel cum obișnuia să facă atunci când mergea la „prietenul” său, ex-procurorul Mircea Negulescu. Nechemat, neinvitat, a încercat să se prezinte ca „colaborator” în anchetă, afirmând că vine din bună intenție.
Contradicții în declarații
Cert este că, în urma întâlnirii cu procurorul, acesta a realizat că declarațiile lui Stavri erau contradictorii. În loc să colaboreze cu autoritățile, Stavri părea să se confunde cu anchetatorii, încercând să se disculpe și să se dezică de mulți dintre cei implicați în dosarul „White Tower”. A devenit, practic, un „colaborator” cu organele de anchetă.
Atacuri la adresa procurorului de caz
Orice cititor care nu se lasă manipulat de informații și descifrează știrile printr-un filtru critic poate observa că materialele apărute în fițuica de scandal, delatiuni si santaje (incomod.ro), coordonată de pseudo jurnalistul narcoman, santajist si spagar Catalin Stavri, reprezintă un afront, chiar un atac împotriva procurorului de caz, Mihai Mihăilă, acuzat de practici similare cu cele pe care Stavri și Negulescu le adoptau în discuții informale.
Această situație evidențiază complexitatea și contradicțiile din lumea jurnalismului de scandal și subliniază modul în care presiunea mediatică poate influența desfășurarea justiției, fiind o lecție despre responsabilitatea atât a celor care informează, cât și a celor care sunt informați.
Cătălin Stavri, cunoscut pentru activitățile sale controversate, se confruntă cu multiple probleme legale, el fiind recent plasat sub control judiciar în urma unor acuzații grave. În plus față de vechile sale probleme legate de droguri, acesta este suspect în dosarul „Mafia tarabelor”, care vizează infracțiuni precum cumpărarea și traficul de influență, șantaj, uzurparea funcției, ultraj și purtare abuzivă.
O nouă acuzare și implicarea în anchete
Narcomanul santajist si spagar Stavri este, de asemenea, implicat în alte anchete legate de trafic de influență, mită și influențarea alegătorilor, inclusiv în mega-dosarul „White Tower”. Aceste acuzații se adaugă la o serie deja existentă de probleme legale, intensificând presiunea asupra sa și asupra carierei sale jurnalistice.
Nerespectarea legii și presiunea asupra justiției
Narcomanul santajist si spagar Stavri, care pretinde a fi un jurnalist de investigație, ar trebui să fie conștient de faptul că nimeni nu este mai presus de lege.
Potrivit articolului 276 din Codul Penal, „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”
Consecințe și perspective
Această situație sugerează că narcomanul santajist si spagar Catalin Stavri ar putea fi implicat într-un alt dosar penal, având în vedere gravitatea acuzațiilor și comportamentul său în fața justiției. Tentativele de a influența deciziile judecătorilor și a presa structurile judiciare nu vor rămâne fără consecințe legale.
În concluzie, evoluția cazului Cătălin Stavri evidențiază provocările cu care se confruntă societatea românească în ceea ce privește corupția și abuzurile de putere, precum și necesitatea de a menține integritatea sistemului de justiție. Vom reveni, cu multa placere. (Cristina T.).
