Recent, Sindicatul Europol a tras un semnal de alarmă referitor la instaurarea unei forme de cenzură în cadrul Poliției Române, în special după cazul polițistului Valer Kovacs, care a fost investigat pentru diverse abateri disciplinare, inclusiv pentru exprimarea de opinii politice în spațiul public, după ce a ales să se alăture unui partid politic. Acest incident pare să fi declanșat o reacție de panică în rândul conducerii Poliției Române, care a demarat o campanie de intimidare pentru a reduce la tăcere pe cei care se plâng de problemele sistemului.
Este esențial de menționat că întreaga conducere a Poliției Române este responsabilă pentru lipsa de reacție în cazul lui Valer Kovacs, deoarece abaterile sale disciplinare au fost înregistrate de-a lungul unei perioade de doi ani (2022-2024), în care a activat în cadrul Direcției Rutiere a IGPR. În ciuda faptului că superiorii săi cunoșteau aceste abateri, nu au acționat în niciun fel până când nu a fost emis un raport de cercetare care să justifice acum sancțiunea sa.
Conducerea Poliției Române, condusă de chestorul șef Benone Matei, a emis o adresă prin care îndeamnă șefii de inspectorate să îi vâneze pe polițiștii considerați incomozi. Este demn de remarcat că, deși pentru multe situații se emit dispoziții clare, de această dată se preferă să nu existe un document oficial care să atragă responsabilitate. Aceasta subliniază o tendință de a suprima orice opinie critică care ar putea să afecteze imaginea Poliției.
Printre observațiile relevante legate de această adresă se numără încercarea conducerii IGPR de a trata orice manifestare publică a unui polițist – indiferent dacă acesta este avertizor de integritate sau lider sindical – ca pe o încălcare a drepturilor stabilite de Legea 360/2002. Astfel de demersuri contravin normelor europene recente menite să protejeze avertizorii de integritate și să încurajeze raportarea abuzurilor fără teama de represalii.
Conducerea Poliției Române face referire la așa-zise „verificări” din partea Direcției Control Intern, dar este îngrijorător că nu se iau măsuri împotriva polițiștilor care au comis abateri reale, ci are loc o campanie de intimidare generalizată asupra celor care își exprimă opiniile în mediul online.
Există totodată o gravă inegalitate de tratament, având în vedere că unii polițiști sunt sancționați cu severitate pentru fapte minore, în timp ce alții, deși au comis abateri grave, rămân nepedepsiți. Această dublă măsură face parte dintr-o strategie mai amplă de control și intimidare din partea conducerii Poliției, care caută să mușamalizeze cazurile de abuz și să supravegheze activitatea colegilor lor.
De asemenea, este demn de menționat că directorul Direcției Control Intern, Ionică Iulian, a fost prins în stare de ebrietate la volan, dar nu a fost sancționat. Această situație ilustrează ipocrizia și complicitatea din sistem, unde măsurile de disciplină par să depindă de poziția ierarhică a individului și de relațiile politice.
În general, conducerea Poliției Române pare mai interesată de a acoperi problemele interne și de a menține o imagine pozitivă la nivel public decât de a aborda cu seriozitate problemele reale cu care se confruntă angajații săi. În loc să se concentreze pe prevenirea și sancționarea comportamentelor necorespunzătoare, se pare că se investește mai mult în reducerea la tăcere a vocii celor care îndrăznesc să conteste statu quo-ul.
Astfel, tentativa de a cenzura și intimida polițiștii care denunță abuzurile din sistem reflectă o cultură organizațională toxică, care pune sub semnul întrebării atât integritatea, cât și eficiența poliției ca instituție fundamentală pentru protecția cetatenilor.
Strategii de apărare pentru Sindicatele Polițienești în fața intimidărilor
Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul a exprimat o observație interesantă într-o discuție recentă: „Băi, mie îmi place că ai discursul ăsta dur sindical și centrat exagerat pe analiza legii, pentru că, prin comparație cu tine, eu par om de mijloc, iar reprezentanții angajatorului sunt mai dispuși să dialogheze cu mine decât cu tine.” Această remarcă scoate în evidență o realitate a dialogului social: stilul și tonul pot influența semnificativ modul în care se desfășoară negocierile.
În acest context, dispoziția emisă de Benone Matei, șeful Poliției Române, poate fi considerată justificată din anumite perspective, în special în ceea ce privește disciplina și respectarea normelor morale și legale de către polițiști. Totuși, modul în care această dispoziție este aplicată ridică serioase semne de întrebare. Este îngrijorător să constatăm că aceasta ar putea pregăti terenul pentru hărțuirea liderilor sindicali autentici, care se ridică împotriva abuzurilor și a nelegalităților din cadrul instituției.
Chiar și în rândul liderilor sindicali există o diversitate de tipuri: unii sunt sprijiniți de conducerea ministerului și devin simple „bandante” ale acestuia, în timp ce alții adoptă o poziție de mijloc, iar unii sunt pur și simplu critici extrem de vocali. Este clar că dispoziția lui Benone pare să vizeze în special acei lideri care fac o opoziție activă și care își asumă riscul de a denunța public neregulile și eșecurile sistemului.
În fața acestei amenințări, ce pot face sindicatele care sunt autentice și pregătite să opună rezistență? Sindicatele cu o putere financiară solidă ar putea lua în considerare suspendarea liderului aflat în primejdie, dacă primesc semnale că situația devine tot mai gravă. Este o realitate neplăcută, dar libertatea de a critica și de a denunța neregulile poate veni cu un cost financiar considerabil, impus de actions de intimidare precum cele sugerate de Benone.
Pe de altă parte, alte sindicate ar putea să valorifice experiența și expertiza pensionarilor, promovându-i în funcții de conducere și ca reprezentanți ai sindicatului în spațiul public. În acest mod, liderii activi ai poliției ar putea să își mențină influența și să lucreze în spatele scenei, protejați de statutul lor.
Cei care nu dispun de resursele necesare nici pentru o strategie proactivă, fie că vorbim de susținerea financiară sau de rețeaua de sprijin, ar putea fi nevoiți să își închidă pur și simplu organizația. Sau, mai rău, să se reprofilieze, transformând sindicatul într-o fațadă în care să își vândă produsele online, evitând astfel confruntările și provocările actelor de intimidare.
Astfel, situația actuală evidențiază complexitatea dinamicii sindicale din Poliția Română și riscurile asociate cu implicarea activă în apărarea drepturilor angajaților, dar și necesitatea unei strategii bine gândite pentru a face față provocărilor dintr-un sistem aflat sub o constantă presiune de control și cenzură.
Precizare M.A.I.
„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, privind ,,cercetarea unor angajați care strică imaginea instituției, prin postări pe rețelele de socializare”, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice următoarele:
Conducerea Inspectoratului General al Poliției Române respectă activitatea organizațiilor sindicale desfășurată în beneficiul și pentru protecția polițiștilor și apreciază că aceste demersuri nu trebuie sa fie cenzurate sub nicio formă. De asemenea, încurajează formele de exercitare a dialogului social și de semnalare a neregulilor de către personalul instituției, în condițiile prevăzute de lege.
Documentul prezentat în spațiul public se referă exclusiv la situațiile în care Direcția Control Intern din cadrul IGPR a constatat încălcarea dispozițiilor legale, a obligațiilor și îndatoririlor prevăzute în Statutul polițistului, a normelor privind confidențialitatea datelor obținute, în calitatea oficială, de către unii polițiști, creatori de conținut online.
În contextul în care încrederea societății civile în Poliția Română poate fi afectată de atitudini sau manifestări care aduc atingere valorilor și principiilor promovate de instituție, documentul menționat mai sus constituie un demers de conștientizare și de prevenire a potențialelor situații, care pot conduce la încălcarea legii.
Acest demers se încadrează în politica promovată de conducerea Poliției Române, de toleranță zero față de situațiile de încălcare a legii, inclusiv din perspectiva dispozițiilor legale aplicabile personalului propriu.
Este necesară adoptarea unei conduite corecte și conforme prevederilor legale în vigoare, din partea tuturor polițiștilor, indiferent de gradul profesional deținut și funcția ocupată.
Aspectele expuse în documentul intern sunt conforme normelor legale, nu contrazic și nu încalcă sub nicio formă drepturile sau libertățile prevăzute de lege.
Acestea au rolul de a atrage atenția asupra necesității respectării Statutului polițistului, întreg contextul prezentat fiind, în egală măsură, necesar în vederea asigurării unui serviciu polițienesc de calitate.
În cazul polițiștilor, exercitarea dreptului la liberă exprimare presupune respectarea anumitor condiții, pe care instituția este legitimată să le impună funcționarilor publici, cu statut special, prin lege.
Menționăm faptul că polițiștilor le este interzis să încalce prevederile Legii nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, ale cărei norme sunt obligatorii, iar toți polițiștii trebuie să le cunoască.
Totodată, conform legii, poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.
Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
Indiferent de situație, polițiștilor nu le este permis să aducă jigniri unor categorii profesionale în ansamblul lor, să exprime opinii contrare intereselor României sau preferințe politice, să încălce obligația de a respecta confidențialitatea datelor dobândite în timpul serviciului, să difuzeze materiale care instigă la indisciplină și să fie lipsiți de respect față de colegi sau alte persoane.
Astfel, solicităm tuturor polițiștilor să se conformeze reglementărilor legale în vigoare.
De asemenea, precizăm că măsurile disciplinare față de polițiști sunt luate conform prevederilor legale, după parcurgerea tuturor pașilor procedurali.
Ne dorim ca sistemul să funcționeze cu polițiști integri, care să respecte Statutul polițistului, drepturile și libertățile individuale, precum și obligațiile ce le revin și care să acționeze exclusiv în folosul cetățeanului.
Toate activitățile polițiștilor trebuie să fie desfășurate în slujba legii și a comunității.
Așa cum am menționat anterior, conducerea Poliției Române este direct interesată de asigurarea unui serviciu polițienesc de calitate, în beneficiul cetățenilor, context în care acordă o atenție deosebită respectării dispozițiilor legale de către întreg personalul din subordine”.
(Sava N.).
