Pentru a-și salva scaunele, șefii din Administratia Penitenciarelor se pare că au început transferurile in masă din unitățile subordonate/Întâi trebuie să-și salveze funcțiile lor/Penitenciarele lăsate fără personal! – Ziarul Incisiv de Prahova

0
283

Angajatorul, indiferent de nivelul ierarhic, ar trebui să aibă o atitudine corectă in raport cu angajații, să fie imparțial, model de urmat și onest in orice imprejurare. Din păcate suntem departe de ce trebuie și deciziile sunt luate in raport de interese, prietenii, persoane, functii și nu după principii clare care să stabilească un model unitar de lucru, dezvaluie cei de la FPP.

Ca să vă lămurim, cele mai bune sunt exemplele:

  1. Aplicări ale legislației incidente.

Federația Polițiștilor de Penitenciate a sustinut și sustine că reformele dorite de către Guvern vor atinge in mod negativ si sistemul penitenciar si aici vorbim de efectele Legii 296/2023, privind unele măsuri fiscale, care prin art. XVIII ne desființează funcțiile de șef birou, echivalentul acestora ( sef de tură, sef sectie) si odata cu ele si structura acestora. Federatia Polițiștilor de Penitenciare a cerut ANP să gândească preventiv un mod de organizare al sistemului pentru că lucrurile o să se intâmple, fie că vrea, fie ca nu vrea. Artificiul după care vrea să se ascundă ANP este dat de o interpretare elastica a expresie instituțiilor cărora nu li se aplică Codul fiscal, dar in cauză este doar MAPN, nu si MAI si MJ.

Invârteala anp-ista este că incepând să creadă si ei argumentul FPP a inceput să iși creeze o barcă de salvare pentru ai lor si la propunerea ” intâmplătoare” a unei federatii : ” haideti să mai scăpăm macar câteva funcții de conducere, prin mutarea unor angajati din penitenciare in ANP, ca sa crească numărul funcțiilor si din birou să il facem serviciu” , a inceput exodul spre ANP, cele mai văduvite penitenciare, care si asa aveau probleme grave de personal, fiind Târgsor si Giurgiu. Ca exemplu, in numai 2 saptamani, Penitenciarului Giurgiu” i-au fost furati ” 4 angajati importanti ( ofiter constructor, singurul din unitate , in timp ce unitatea are in desfasurare ample lucrari de constructii: recompartimentarea tuturor curtilor de plimbare, reparatii capitale bloc alimentar etc, lucrari pentru care tot ANP a mai pus o functie de of constructor in Statul de functii al unitatii, iar acum fură singurul of ingineri constructor pentru a-si completa personalul propriu din ANP cu scopul de a-si salva structurile. Fac asta pentru că pot. Ei sunt stăpânii sistemului. De luni mai fură un ofiter organizarea muncii, după ce in prealabil au mai furat 3 ofiteri instructori paza, si tot de saptămâna viitoare mai fura si o agentă secretariat). Acesea sunt doar cazuri pe care le știm, dar informațiile sunt că ANP ul fură de pe unde poate personal ca să iși creeze barca de salvare a aparatului propriu. Juriștii sistemului opinează ca sistemul trebuie să inceapă reforma și să aplice Legea 296/2023, conducerea ANP se face că nu intelege insă convingerea noastra este că doar trage de timp ca să isi facă barca de salvare, apoi vor desfiinta functiile prevazute pentru desfiintare in Legea 296. Aceasta abordare anp-ista ne aduce aminte de atitudinea din timpul mandatului dg Ungureanu care transmitea unitatilor penitenciare ca toate orele suplimentare efectuate pentru gestionarea covid vor fi exclusiv recuperate. Mare majoritate a unitatilor au luat de bun mesajul liderului suprem si nu au facut ore, in schimb smecherii ANP si câtiva directori au bagat la greu ore suplimentare. Pozitia noastra a fost că nu exista o prevedere legala in acest sens si dupa un timp ce sa vezi? Orele suplimentare efectuate au fost puse in plata si unii directori au ajuns in acea perioada si la salarii de 20.000 ron/ luna , iar smecherii din ANP s-au pensionat cu niste pensii deloc de neglijat. Asadar, comportamentul anp -ist ne legitimează să credem că si acum ANP- ul merge pe fentă, fură angajatii penitenciarelor pentru a-si salva propriile structuri, apoi vor trece la reorganizare.

Permierul României a somat miniștrii de resort să treacă la aplicarea legii 296/2023 si să isi reorganizeze structurile in acord cu legea aprobată.

Viitorul va fi singurul care va certifica adevarul.

2. Abordări diferite, in funcție de persoane și interese.

Cercetările administrative pentru stabilirea responsabililor și recuperarea prejudiciilor.

Si aici nu exiată o practică unitară, se reactionează și se lucrează in functie de oamenii implicati si nu după principii.

Șmecheria promovată chiar de ANP este legată de termenul de prescriptie,termen dupa care sumele stabilite ca prejudicii nu mai pot fi recuperate.

Cand in cauză sunt oamenii fără putere si pile, se declanseaza urgent cercetarea administrativă si se dă decizie de imputare. In schimb, cand in cauză sunt șmecherii, dosarele sunt tinute la sertar, cele care au rezonanță și nu se pot ascunde, sunt tergiversate, sunt inventate suspendări de cercetari si dacă toate acestea nu blochează cercetare cu scopul de a trece timpul si să intervină prescriptia, sunt cerute la ANP, sub pretextul avizarii masurii propuse si ” uitate” pe acolo până se implineste termenul de prescriptie. După implinirea termenului sunt inapoiate unitatii cu niste măsuri de indreptare a unor erori inventate. Si uite asa se fac 3 ani de la producerea prejudiciului si cei vinovari nu mai sunt obligati să dea bani pentru recuperarea prejudiciului.

Și știm că intotdeauna , când am venit cu exemple concrete, dg Halchin a avut puterea să recunoască greseala si să indrepte lucrurile.

Si acum procedăm la fel și considerăm că l-am informat public prin exemplul următor ,care validează cele expuse mai sus.

Trei penitenciare , printre care si Giurgiu, au fost angrenate intr-un proiect european. Autoritățile, chiar si instanta, au hotărât că proiectul nu a fost gestionat legal si ca o sumă considerabilă de bani nu a fost cheltuită in mod legal , fiind creat un important prejudiciu, totul pornind de la Giurgiu , care a manipulat si conducerea ANP si i-a bagat și pe acestia in necaz.

Cum era legal, la Giurgiu a fost dată o comisie de cercetare administrativă, membrii desemnati cu bagare de seamă, scopul , auzit pe surse, să ingroape cazul. Necazul a căzut pe capul lor când 2 membrii au avut o pozitie corectă. Pentru că le incurca planurile acestia au fost inlocuiti, noii membrii veniti rezonand in acord cu dorintele. Cu chiu cu vai s-a finalizat pseudo-cercetare și referatul a fost trimis la ANP pentru aviz insă noi credem că ceva nu functioneaza corect având in vedere ca referatul a mers spre avizare la o persoană care chiar ea era in cauza, fostul director general, pentru că el fusese conconvins să facă prostia să disponibilizeze niste bani din fondul ANP, ca să zicem asa, ca formă de imprumut, până se luau banii din proiect, pentru plata unor furnizori care se grăbeau cu incasările de cash, lucru certificat ca ilegal atât de autoritatile competente, cât si de către instantele de judecată.

Odată fiind trimis la ANP, dosarul si-a pierdut urma, fiind implicati in caz directori economici de unitate cât si fostul director general al ANP.

Sursele noastre ne spun că acesta a fost ținut in ANP până la implinirea termenului de prescriptie si uite asa cei in cauză nu au răspuns pecuniar niciodată.

Este posibil ca si in prezent actualul director general al ANP să aibă scheletul uitat incă prin ANP.

Aici nu mai vorbim de răspundere administrativa ci de răspundere penală. Nu putem avem in atentie neglijenta in serviciu ci fapta cu intentie și grupul organizat, dacă lucrurile sunt dovedite ca fiind asa.

In toate trebuie să existe o rezolvare si in cazurile in care cei care trebuia să facă și nu au făcut, lâsând cu intentie să treacă timpul pentru implinirea termenului de prescriptie, ar trebui să fie deferiti organelor competente pentru angajarea răspunderii disciplinare, penale și pecuniare.

In timp ce pe rând miniștrii justiției se laudă că protejează Statul Român , prin inființarea ANABI prin care să recupereze și să indrepte prejudiciile creare Statului, in curte MJ, niște șmecheri ai sistemului se sprijină reciproc, incalcă legi, inventează proceduri, prin care să scape de răspunderea pecuniară, iar acțiunea , sau inacțiunea lor, conduce in mod cert la prejudicierea Statului Român.

Asta e doar un exemplu de fentă anp-istă care crează un mediu demotivant prin tratament preferential.

3. Obligația de a face si nu se face.

Fiecare este egal in fața legii și limitele de competentă sunt definite de actele care ii guvernează profesia , iar acțiunile, sau inactiunile sale ,trebuie să fie in acord cu prevederile legale.

Atat angajații din penitenciare, cât și cei din ANP au obligatia de a indeplini sarcini in termenele legale, iar răspunderea este cu atât mai mare cu cât efectul inacțiunii lui generează efecte. Legile si toate actele subsecvente care reglementează activitatea in sistemul penitenciar trebuie implementate in mod unitar in sistemul penitenciar, iar asta este in responsabilitatea ANP.

In lipsa unei atitudini proactive, isi fac loc monstruozitățile izvorâte din mințile inchistate ale unor pseudo-specialisti.

Conform prevederilor OMJ 4800/2018, directorul general al ANP trebuia să elaboreze o decizie care să reglementeze controlul antiterorist si de specialitate in sistemul penitenciar insă suspectăm că nu a făcut-o. Bineinteles că nu dg trebuie să facă tot ce se intâmplă in sistem, directorul DSDRP trebuia să initieze si să elaboreze proiectul de decizie.

In lipsa acțiunii ANP, prin unitățile patriei ,s-au găsit mintosi care să se erijeze in eminențe cenusii si să reinventeze RG II. Pionierul sistemului penitenciar, cel care a furat startul ,crezând că va fi lăudat pentru ispravă, a fost Feudorov, fostul director al Penitenciarului Timisoara, care a parasit sistemul , fiind prins cu mâta in sac. Actiunea lui a starnit un val de nemultumire, nu numai a angajatilor din Penitenciarul Timisoara, dar si a angajatilor din alte penitenciare care s-au solidarizat.

Lectia aceasta nu a fost suficientă și zilele acestea, tot un alt mintos, dintr-un penitenciar de la Dunăre, s-a trezi că el are drept de reglementare, in lipsa actiunii ANP, și crezând că prietenia cu directorul DSDRP Ilie Marian il va salva si de această dată, a elaborar o ” exivă” incălcând toată procedura elaborării, consultării, informării, pe care a clasat-o la o mapă din pc 1, urmată de amenintarea personalului unitătii care nu dorea să se supună propriei reglementari numai de el știută. Conform acestei „exive” el poate decide , cu caracter permanent, ca tot personalul unitătii, să se dezbrace zilnic in pc1. Atât el personal, cât și acoliții lui, se postează zilnic in pc1 și triază personalul care trebuie să facă striptise zilnic. ” Tu ai sacoul gros, da-l jos. Tu , dacă ai doar sutienul pe sub sacou, poti sa-l păstrezi pe tine. Tu ai bluzonul băgat in pantaloni, poti să treci, tu il ai scos, da-l jos si pune-l in lada. Tu ai haină subtire, o poti pastra le tine, a ta e cam groasă, dă-o jos.”

Deși, pare o parodie, lucrurile chiar se intamplă și cineva curios poate vizualiza doar imaginile video din pc1, doar din  saptamana trecuta, ca să poată trage o concluzie despre parodia numită Siguranta Deținerii.

Toate aceste manifestări se intâmplă din cauză că responsabilii din ANP, desi aveau obligatia să facă, nu au făcut.

Din anul 2018 erau obligati să dea o decizie de director general in care să definească controlul atiterorist și de specialitate in mediul penitenciar dar NU au făcut-o, asa ca avem fel de fel de mintosi care isi fac propriile reglementari generând o practică neunitară in sistemul penitenciar, mai dezvaluie sursa citata. (Cristina T.).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here