La
începutul ultimului deceniu comunist, Târgu-Neamț era în plin avânt economic și
urbanistic. Dezvoltarea accentuată a început în 1972, odată cu construcția
fabricii de volvatir.
Cum evoluase orașul și care erau perspectivele sale, aflăm dintr-un interviu cu primarul din 1982, Nicolae Crăcăoanu. Acesta afirma că în ultimii ani „a intrat în fimcţiune fabrica de mobilă cu cele trei secţii ale sale, în care lucrează peste 1500 de oameni… S-a extins, de asemenea, producţia celor două cooperative meşteşugăreşti, ale căror covoare moldoveneşti şi obiecte de artizanat sînt deosebit de căutate peste hotare. Fiinţează în oraş o cooperativă agricolă de producţie şi o asociaţie economică intercooperatistă de creştere a animalelor.”[1]
Despre zestrea edilitar-gospodărescă, primarul arăta că în ultimii patru ani s-a edificat centrul civic și au fost „puse la dispoziţia populaţiei 1154 de apartamente şi s-au dat în folosinţă peste 3000 m.p. spaţii comerciale. Între care noul magazin de prezentare şi desfacere a mobilei este o unitate într-adevăr reprezentativă. Se adaugă în aceeaşi ordine de preocupări pentru creşterea continuă a gradului de confort urban, realizarea unei centrale telefonice cu 1500 linii, care a conectat oraşul la telefonia automată interurbană. În sfîrşit, ar fi de precizat că în ultimii doi ani şi jumătate, comparativ cu oricare altă perioadă anterioară, s-a executat un volum considerabil sporit de lucrări edilitar-gospodăreşti”, prin munca patriotică a locuitorilor, astfel că valoarea muncii acestora a fost în perioada 1978-1982 de circa 22 de milioane lei.
În viziunea primarului viitorul orașului arăta strălucit, „un oraş aproape integral reconstruit. La această dată, o treime din populaţie locuieşte deja în apartamente noi. La anul, vom mai construi încă 300, tot în zona centrală.” Nu trebuie uitat, așa cum ne prezintă materialul din Ceahlăul că „mobilizaţi de deputaţi locuitorii oraşului au contribuit la modernizarea a 12.300 m.p. străzi, amenajarea a 9000 m.p. trotuare, extinderea spaţiilor verzi pe încă 2,5 ha etc. Tot cu sprijinul cetăţenilor, s-au executat de-a lungul Ozanei lucrări de îndiguiri şi de protecţie împotriva inundaţiilor în lungime de 3,5 km. La propunerea locuitorilor, s-au refăcut unele canale termice şi de scurgere a apel şi a fost racordat cartierul Condreni la reţeaua telefonică”.
Prof. Emanuel
Bălan
[1] Ceahlăul,
an XV, nr.2366, 30 octombrie 1982, p.3
Sursa: ZiarTarguNeamt.RO
