Despre interese convergente si divergente in Ministerul Afacerilor Interne. Despre interese neconstitutionale!

0
791

Structural, Ministerul Afacerilor Interne este un corp omogen, un aparat de functionari constituit in vederea satisfacerii obiectului de activitate.

Omogenitatea se opreste insa, aici.

MAI ca notiune include atat angajatorul cat si angajatii, dar aceste doua factiuni au, traditional, interese contrarii.

Angajatorul (chiar daca este Statul), vrea munca cat mai multa, cu costuri cat mai mici si care sa rezulte intr-un profit cat mai mare. Ministrul reprezinta si conduce ministerul, dar nu reprezinta si nu apara interesele angajatilor.

Ministrul, la fel ca un administrator de firma, reprezinta interesele patronului. In cazul nostru, ale politicului, Guvernul fiind si el o forma de manifestare a politicului. Functionarii din Aparatul Central fac parte din categoria angajatilor, dar ei reprezinta mai degraba o echipa a angajatorului. Sa nu uitam ca aparatul central este compus esential din structuri de suport. Nu exista o structura a politiei operative ( investigatii criminale, ordine publica, etc) la nivelul Aparatului Central. Potrivit Legii 218/2002, IGPR este unitatea centrala a Politiei Romane.

La nivelul angajatilor, exista politisti, dar exista si functionari publici si personal contractual, intr-un numar nesemnificativ prin comparatie cu numarul politistilor.
In cadrul categoriei politistilor, exista cu interese divergente, categoria politistilor operativi ( cei care au in fisa postului si pun in practica atributiile stabilite prin lege pentru Politia Romana) si categoria structurilor de suport.

Divergenta porneste de la imprejurarea ca personalul din structurile de suport ocupa fara nici o justificare legala si rationala, functii de politie. Regula dupa care se aloca o functie specifica de politie, unui post de munca, este una simpla. Daca postului i se aloca atributii de politie, atunci functia atasata postului va fi o functie de politie intrucat, potrivit definitiei, functia publica exprima sintetic, atributiile postului.

La munca de valoare egala, plata egala. Privilegii egale. La munca diferita, remuneratie diferita. Privilegii diferite. Principiul asta este arhicunoscut. Apartine dreptului european. Apartine Constitutiei Romaniei.

In tara noastra, Constitutia este suprema, pentru ca ea a fost votata direct de poporul suveran. Legile au forta inferioara Constitutiei pentru ca sunt votate de intermediari, de reprezentanti ( mandatari) ai poporului care nu pot depasi limitele mandatului primar si general, reprezentat de Constitutia Romaniei.

Deci avem o prima contrarietate majora de interese, intre angajator si angajati. Din perspectiva divergentelor pe salarizare, interesul angajatorului nostru este nu doar contrar intereselor angajatilor, ci si neconstitutional, intrucat suntem inca salarizati prin luarea in considerare a unor repere normative valide in anul 2009, abrogate formal din 2010 si ultraactivate pana in prezent.

A doua mare contrarietate de interese este intre politistii operativi si politistii falsi din structurile de suport. Politistii operativi au dreptul si interesul ca principiul „la munca egala, plata egala” sa fie respectat. „Politistii” de suport au un interes contrar si in acelasi timp neconstitutional, de a beneficia de privilegiile acordate politistilor operativi – salarizare, pensie, pensionare la varsta de 60 redusa cu maxim 13 de ani – fara a indeplini atributiile specifice muncii de politie.

Ce se poate face? Nu ma bag sa apreciez ce fac altii. Va spun doar ce facem noi, Sindicatul Diamantul. Aducem pas cu pas, in fata instantelor, inclusiv a instantei constitutionale, toate aspectele conflictuale si de interes larg, legate de salarizare, ca instantele „sa spuna dreptul”, sa rosteasca „ adevarul”. Chestie grea, frustranta si consumatoare de timp ( ani). De multe ori avem sentimentul neplacut ca judecatorii fac front comun cu statul angajator.

Militam inca de la infiintarea sindicatului, pentru reasezarea structurilor de suport in functiile care li se potrivesc ( functionari publici sau personal contractual) si reintoarcerea functiilor de politie ocupate de acestia catre scopul pentru care au fost infiintate, un serviciu de politie eficient si care sa ofere securitate, cetatenilor Romaniei.

Cca 1000 de functii de politie sunt ocupate de consilieri juridici si psihologi. Inseamna personalul unui inspectorat mediu de politie judeteana.

Ionut Popovici
Vicepresedinte SPRD

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here