In toata dezbaterea despre OUG-ul anuntat de Toader pe contestatia in anulare, toti urlatorii din politica, justitie, societatea pretins civila si asa zisii jurnalisti care spun ca apara „domnia legii” (stat de drept/rule of law) si-au demonstrat ticalosia si faptul ca in cur (adica in partea anatomica cu care, dupa spusele lui Kovesi, procurorii DNA stau pe dosare) ii doare de lege, Constitutie si stat de drept.
Problema cu hotararile completelor de 5 judecatori de la ICCJ este una, in timp ce chestiunea contestatiei in anulare e alta mult mai larga, Ciolos si Pruna fiind doi dintre cei care au contribuit la haosul actual.
CCR a stabilit deja ca din 2014 TOATE completele de 5 judecatori de la ICCJ, atat de civil cat si de penal, au fost nu doar nelegal constituite, dar ICCJ a refuzat sa puna in aplicare legea ca acestea sa fie legal constituite (de fapt in asta a si constat conflictul constitutional).
Sesizarea la CCR s-a facut in urma unei petitii pe care am facut-o in numele Romanian Community Coalition, in care am explicat problema aceasta. CCR ne-a dat dreptate.
Nelegala constituire/compunere a unui complet de judecata ce a dat o hotarare definitiva este UNUL dintre temeiurile de contestatie in anulare.
In penal, contestatia in anulare poate fi invocata in termen de:
- a) „30 de zile de la data comunicarii hotararii definitive” pentru o serie de motive, inclusiv pentru nelegala compunere a completului (a se vedea art. 428 alin. (1) in coroborare cu art. 426 lit. d) din CPP);
- b) „oricand”, pentru alte doua motive, „când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal”, respectiv „când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă” (a se vedea art. 428 alin. (2) din CPP).
In civil, insa, termenul pentru a cere contestatie in anulare este de 15 zile de la data comunicarii hotararii (cf. art. 506 alin. (1) din CPC). Si in civil, printre motive de contestatie in anulare, este inclusa „nelegala compunere” a completului.
In civil, insa, mai exista si posibilitatea „repunerii in termen”, cf. art. 183 din CPC, care prevede astfel:
„Articolul 186
Repunerea în termen
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.”
Pe data de 7 noiembrie 2018 CCR a decis ca exista un conflict constitutional generat de faptul ca ICCJ refuza sa puna legea in aplicare, motiv pentru care din 2014 completele de 5 sunt nelegal constituite.
Pana la data de 7 noiembrie 2018 stadiul hotararilor definitive date de completele de 5 judecatori de la ICCJ erau intr-una dintre aceste catogorii:
1) motivate si comunicate de mai bine de 15/30 de zile;
2) motivate si comunicate in mai putin de 15/30 de zile;
3) in curs de motivare;
4) procesul era in curs.
In plus, completele de 5 judecatori pronunta mai multe tipuri de hotarari:
- a) hotarari definitive de apel;
b) recursuri la refuzul de sesizare a CCR;
c) recursuri in casatie in penal;
d) recursuri in civil;
e) contestatii in penal;
f) recursuri in materie disciplinara la magistrati;
g) alt gen de hotarari.
Daca in civil exista posibilitatea „repunerii in termen” – iar unii, din cate am vazut pe site-ul ICCJ, au recurs la acea prevedere pentru a contesta hotarari civile ale completelor de 5 si dupa cele 15 de zile -, in penal nu exista o asemenea prevedere.
Mai mult, in ticalosia lui deja obisnuita, Guvernul Ciolos, prin OUG 18/2016 (prin care a modificat 132 de articole din Codul de procedura penala fara nici o dezbatere publica), a modificat prevederea de la contestatie in anulare astfel:
„Articolul 426
Cazurile de contestație în anulare
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
d) când instanța DE APEL nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;”
Adica, la lit. d) a introdus conditia ca numai hotararea definitiva a instantei „de apel” sa mai poate fi contestata in anulare pentru nelegala compunere a completului.
Dupa cum am aratat mai sus, insa, completele de 5 judecatori de la ICCJ pronunta in penal hotarari judecatoresti definitive nu doar in apel, ci si in alte situatii.
IN TOATE ACELE ALTE SITUATII, decat in apel, cei care au primit in penal o hotarare definitiva de la completele de 5 judecatori de la ICCJ nu au putut face contestatie in anulare nici daca erau in termenul de 30 de zile, pentru ca Guvernul Ciolos le-a ingradit acel drept.
Aplaudacii Securitatii vechi si noi din presa, politica, justitie or societatea pretins civila vin acum si spun ca sa nu se schimbe nimic, pentru ca se incalca „autoritatea de lucru judecat”.
Deci pentru acesti pretinsi aparatori ai statului de drept, daca 5 maturatori de la ICCJ se imbraca in roba, intra in sala de judecata si dau o solutie intr-un recurs in casatie din penal, omul nu poate contesta hotararea definitiva respectiva pe motiv de nelegala compunere a completului pentru ca nu e hotarare de apel.
Daca omul cere sa se schimbe legea, ca sa poata contesta o asemenea aberatie, vin aceste militii si spun ca nu se poate, pentru ca acea hotarare este „autoritate de lucru judecat”.
Acesti impostori ai democratiei de azi sunt mai absurzi si decat cei din perioada comunista.
Va aduc aminte ca dupa perioada stalinista din Romania din anii ’50, cand sute de mii de romani au fost condamnati tot de justitie in pseudo-procese, dupa venirea lui Gheorghe Gheorghiu Dej si Ceausescu s-au modificat legile ca cei condamnati in perioada lui Groza sa poata face revizuiri si sa fie reabilitati. Asa a fost reabilitat, de exemplu, post mortem Lucretiu Patrascanu, precum si altii condamnati din perioada respectiva.
„Autoritate de lucru judecat” poate exista atata vreme cat acea judecata a fost facuta de un complet legal constituit. Cata vreme completul nu a fost legal constituit, nu exista nici o autoritate de lucru judecat, pentru ca acea hotarare este nula absolut.
Nu poti fi decat impostor, daca nu sclav al Securitatii vechi sau noi, sa pretinzi ca nu mai poti de dragul domniei legii, dar sa te impotrivesti ca cei afectati de hotarari date de complete nelegal constituite sa le poata contesta.
De partea cealalta, insa, nici propunerea lui Toder, ca si in penal sa se poata „repune in termen” (ca in civil) – adica sa poti si dupa 30 de zile sa faci contestatie pentru nelegala compunere a completului -, nu rezolva toate problemele, deoarece in aceasta situatia numai cei cu hotarari de apel date de completele de 5 judecatori le vor putea contesta, ramanand ca restul afectati de hotarari date de complete nelegal constituite sa fie in continuare in imposibilitatea de a le contesta.
Solutia pentru rezolvarea acestei probleme ce sfideaza toata normele fundamentale de drept dintr-o tara pretins democratica este urmatoarea:
1) Eliminarea ticalosiei introduse de Guvernul Ciolos, ca numai hotararile definitive din apel sa poata fi contestate in anulare pentru nelegala compunere a completului. Normal trebuie ca ORICE hotarare definitiva sa poata fi contestata in anulare, nu doar cea din apel.
2) Contestatia in anulare pentru nelegala compunere ori incompatibilitate a completului sa poata fi introdusa ORICAND, tocmai pentru ca acestea sunt motive de nulitate absoluta a hotararii pronuntate.
Discutia aici nu este despre Dragnea, ci despre faptul ca de 4 ani de zile cea mai inalta instanta din Romania s-a sters pe picioare cu Constitutia si legea, iar Guvernul Ciolos a facut de asa natura incat nu toti cei abuzati de ICCJ sa poata contesta asemenea hotarari nelegale si abuzive.
Nu poti sa spui ca sustii „statul de drept”, adica domnia legii, dar sa te opui ca o hotarare judecatoreasca data de un complet nelegal constituit sa poata fi contestata. (Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition, cunoscuta in Romania si sub numele de „Coalitia romanilor pentru combaterea coruptiei”).
