Anul 2018 a fost tragic pentru statul american California, incendiile de pădure devastand acest loc însorit de pe Terra. Însă, aceste incendii nu s-au datorat doar „unei maini criminale” sau „neglijente” ci, potrivit ministrului de interne, ecologistilor care au blocat, în instanța, tăierea controlată a arborilor uscați.
„Grupuri radicale pentru apărarea mediului care ar arde mai degrabă întreaga pădure decât să taie un singur copac sau să subţieze pădurea ” au recurs la procese pentru a opri gestionarea pădurilor, a declarat Ryan Zinke jurnaliştilor într-o teleconferinţă despre incendiile din California, cele mai devastatoare din istoria statului.
Ministrul american a afirmat de asemenea că la această situaţie au contribuit şi alţi factori precum temperaturile crescute, condiţiile de secetă istorică şi numeroşi copaci uscaţi.”
„Camp Fire”, care a devastat oraşul Paradise şi continuă să ardă, este cel mai grav incendiu din istoria statului american California. Cel puţin 77 de persoane au murit, aproape 1.000 au fost date dispărute şi peste 11.000 de case au fost distruse.
Este doar un exemplu din multitudinea manifestărilor ecologiste de tip extremist, la umbra „protejării și salvării naturii” ascunzandu-se accidente tragice, cu urmări devastatoare atât pentru oameni cat si pentru mediul înconjurător. Despre defrisarile ilegale si „mafia lemnului” din Romania, au cam uitat „ecologistii”, caci aceștia sunt prea „prinsi” în lupta dintre partidele politice și protejarea intereselor poluatorilor ce finanțează ONG-urile „verzi” ce s-au transformat, ilegal, în partide politice ce urmăresc îmbogățirea rapidă a unor indivizi.
Dr.Andy Thorpe, de la Universitatea Portsmouth, a afirmat ca 200 de vaci emit anual o cantitate de metan echivalenta cu dioxidul de carbon degajat de o masina care a consumat 21.400 de litri de benzina.
Metanul emanat in atmosfera este mult mai daunator pentru mediul inconjurator decat dioxidul de carbon, accelerand mai tare procesul de incalzire golbala. Studiile arata ca intre 55 si 70% din cantitatea de metan degajata in aer este produsa de factori umani, restul procentelor de gaze fiind produse de animale. Pentru reducerea gazelor produse de animale, autoritatile din cateva tari au inceput sa vaccineze animalele si sa le ofere alt tip de hrana (industrială, modificată genetic).
Însă nici aspect dovedit stiintific „nu este observat” de ecologistii care ne îndeamnă să renunțăm la industrie si sa acceptăm sa trăim precum în antichitate…
„Una dintre sursele de poluare sunt detergenţii clasici care sunt agresivi cu mediul. Toată lumea îşi dă seama care ar fi raportul populaţiei la ameliorarea mediului. Noi vrem ca oamenii să folosească detergenţi bio, deoarece sunt buni pentru mediu şi sănătate”, precizează Ina Coşeru de la CNM.
Ţările membre ale UE au introdus restricţii privind utilizarea fosfaţilor în detergenţi cu scopul diminuării costurilor de neutralizare a fosfaţilor la staţiile de epurare şi pentru diminuarea riscurilor de eutrofizare a apelor de suprafaţă, se spune în Regulamentul UE privind utilizarea fosfaţilor şi a altor compuşi ai fosforului în detergenţii de rufe destinaţi consumatorilor şi în detergenţii pentru maşini automate de spălat vase. În Regulamentul UE se mai spune că „alternativele pentru detergenţii de rufe pe bază de fosfaţi, destinaţi consumatorilor, trebuie să conţină alţi compuşi ai fosforului în cantităţi mici, şi anume fosfonaţii, care, dacă sunt utilizaţi în cantităţi mai ridicate, pot deveni nocivi pentru mediu. Deşi este important să se încurajeze utilizarea unor substanţe alternative cu un profil ecologic mai favorabil decât cel al fosfaţilor şi al altor compuşi ai fosforului în fabricarea detergenţilor de rufe destinaţi consumatorilor şi al detergenţilor pentru maşini automate de spălat vase, aceste substanţe ar trebui, în condiţii normale de utilizare, să nu prezinte vreun risc sau să prezinte un risc mai scăzut pentru oameni şi/sau pentru mediu”…
Si aceste aspecte sunt „omise” de ecologiști din România… aceștia fiind preocupați de politică și protejarea intereselor poluatorilor.
Un alt exemplu în care politicienii sunt mâna în mână cu poluatorii este dat de cazul Azerbaijanului unde „imperialismul” rus a distrus mediul din dorinta de innavutire rapida. Tradiţia industrială a ţării s-a format la începutul secolului al XIX-lea, când Azerbaijanul era cea mai dezvoltată zonă economică a URSS, asigurând 5% din valoarea produsului brut al întregii industrii. În ultimii 150 de ani, din solul azer au fost extrase peste 1300 de milioane de tone de petrol. Atragerea investiţiilor străine a fost principalul obiectiv al statului după reobţinerea independenţei, în 1991. A fost atins trei ani mai târziu, în septembrie 1994, odată cu semnarea aşa-numitului Contract al Secolului, parafat de 33 de companii din 14 ţări. Valoarea totală se apropie de 7 miliarde şi jumătate de dolari.
Totuşi, economia ca întreg nu a beneficiat cum ar fi fost de aşteptat de pe urma acestei afaceri – notează analişti BBC, care fac profilul ţării. „Ca să fim corecţi, Azerbaijanul a primit cărţi slabe după independenţă pe partea de mediu. Întreaga industrie a fost folosită de ruşi, pentru o vastă producţie petrochimică, fără niciun fel de considerente pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor, pentru viitorul lor…“ îmi spune Alex Apetrei, un român care locuieşte la Baku de câţiva ani.
„Sunt foarte foarte multe cazuri de probleme la naştere, de fete care au probleme greu de diagnisticat, de copii bolnavi, în special din cauza poluări, a industriei petrochimice şi din cauza strategiei sovietice de acum câteva zeci de ani de folosire a regiunii“. Petrolul reprezintă acum 98% din exporturi şi are un efect imediat asupra mediului: fie că e vorba de calitatea aerului sau culoarea mării, care nu mai e folosită de mult ca bazin de înot, ci ca platformă industrială. Azerii s-au obişnuit, dar străinii se plimbă pe mal doar când nu bate vântul dinspre mare – îmi spune un vânzător de dulciuri: „Pentru voi, miroase a petrol; pentru noi, a profit“.
Poluarea suprafeţelor întinse de teren a afectat agricultura din multe zone. Pe de altă parte, investiţiile s-au concentrat la Baku. În vreme ce capitala ţine pas cu tehnologia şi e un şantier în continuă schimbare, satele azere sunt rupte de dezvoltarea economică a ţării. În cele mai multe comunităţi mici nu există drumuri asfaltate; nu şcoală, nu dispensar, nu locuri de joacă. Satele celei mai bogate ţări din Caucaz sunt la fel de izolate şi lipsite de posibilităţi ca cele din statele vecine sărace. Profitul afacerilor petroliere nu ajunge la ţărani.
Ca si in Azerbaidjan, România beneficiază de o slabă protecție în ceea ce privește mediul, sănătatea populației și, mai ales, protejarea resurselor solului. România este o colonie a oricărui stat sau corporatist care, pentru o „spaguta bine plasata” oferă sau nu redevente… bogățiile României sunt vândute (concesionate strainilor) pe nimic în afara teritoriului datorită sărăcirii populației de către politicienii corupti, sărăcie datorată, primordial, lipsei educației din școli, egocentrismului si individualismului de tip afacerist si politicianist, tipic corporatistilor si occidental (colonialist). Va urma. ( Alexandru Firicel).
Surse:
https://m.rfi.ro/articol/reportaj-rfi/azerbaijan-35000-hectare-poluate-petrol
https://www.zdg.md/editia-print/social/detergentii-mediul-si-sanatatea
https://voxeurop.eu/ro/content/article/61861-nu-totul-este-roz-la-uriasul-aurului-negru
