Prin Ordonanța din 02 noiembrie 2018, procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia a constatat că, polițiștii rutieri din cadrul M.A.I.-Serviciul Rutier al Inspectoratului Județean de Poliție Ialomița, Răducan Gabriel și Mocanu Ionel, „l-au lipsit de libertate” și „l-au șicanat” prin faptul că, la data de 03.07.2018 orele 1135, în localitatea Ciochina, l-au oprit în trafic pentru a-l sancționa contravențional.
În cuprinsul ordonanței, procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu își exprimă nemulțumirea că „deși s-a legitimat cu legitimația de serviciu și ulterior cu cartea de identitate”, polițiștii rutieri aflați în subordinea sa l-au „reținut” o durată de timp nejustificată (55 minute) pentru a-i aplica sancțiunea. Același procuror este nemulțumit și de faptul că cei doi polițiști rutieri, Răducan Gabriel și Mocanu Ionel nu l-au condus de urgență la sediul parchetului, loc în care procurorul „avea foarte multă treabă”. Cei doi polițiști, în drept, nu și-au părăsit obiectivul de patrulare dispus prin reglementările interne de către șefii ierarhici pentru a-l conduce pe magistratul contravenient la locul de muncă al acestuia ci, telefonic, au solicitat sprijinul șefului de post din localitatea Ciochina, sprijin care a și fost acordat, ulterior, de către șeful de post al localității Ciochina, Vieriu Vasilică.
„Invocînd depășirea limitei legale de viteză, respectiv expiratea ITP-ului cu doar câteva zile (fapt necunoscut de procurorul-conducător auto întrucât mașina nu era înmatriculată pe numele acestuia), prevalîndu-se de o dispoziție legală care intrase în vigoare de numai câteva săptămâni, polițiștii anterior menționați au reținut plăcuțele de înmatriculare, certificatul de înmatriculare, eliberînd o dovadă fără drept de circulație și aplicînd magistratului, pe lângă 4 puncte de penalizare, sancțiunea amenzii în cuantum de 2.175lei. […] Chiar presupunînd că sancționarea conrtavențională a magistratului ar avea un suport legal și că nu ar constitui un abuz […] lăsînd la o parte considerente de ordin etci și colegialitate, presupunînd că acestea nu se aplică și nu ar trebui să se aplice […], nu există niciun motiv legal pentru împiedicarea magistratului în a-și îndeplini atribuțiile, chiar temporar, după cum nu există niciun motiv pentru lipsirea de libertate a acestuia în timpul serviciului dincolo de durata necesară aplicării sancțiunii contravenționale, în condițiile unei temperaturi specifice lunii iulie, urmărindu-se batjocorirea sau șicanarea unui magistrat aflat în timpul serviciului. […] în condițiile neaplicării niciunei amenzi, reducerii sau anulării acesteia de către instanța, în contextul în care anterior împotriva lucrătorilor de poliție au fost făcute și alte sesizări (fără aplicarea amenzii), respectiv în lipsa caracterului exemplar, aceeași conduită s-ar putea propoga în rândul altor organe de cercetare penală, consecințele fiind inacceptabile în contextul dispozițiilor anterior menționate și, implicit, asuprta părților din dosarele respective ” susține procurorul Vasilescu în motivarea amenzii acordate celor 2 polițiști rutieri.
Procurorul Vasilescu și-a motivat ordonața și amendarea acordată polițiștilor rutieri pentru „lipsirea-i de libertate”, faptă prevăzută de Codul Penal în cuprinsul articolului 205 unde nu se prevede pedepsirea complementară a făptuitorului cu o amendă: „Articolul 205 Lipsirea de libertate în mod ilegal (1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepsește cu închisoarea de la unu la 7 ani.(2) Se consideră lipsire de libertate și răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-și exprima voința ori de a se apăra.(3) Dacă fapta este săvârșită:a) de către o persoană înarmată;b) asupra unui minor;c) punând în pericol sănătatea sau viața victimei,pedeapsa este închisoarea cuprinsă între 3 și 10 ani.(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepsește.” fapt pentru care pe rolul Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel București se află în lucru dosarul nr.493/P/2018 la rândul lor, polițiștii Mocanu și Răducan au sesizat Inspecția Judiciară care a clasat plângerea polițiștilor, se mai susține în ordonanța procurorului Vasilescu.
Mai susține procurorul Vasilescu în cuprinsul aceleiași ordonațe că „dacă polițiștii Răducan și Mocanu vor continua să aibe acest comportament le va fi retras avizul de organ al Poliției Judiciare”. Avizul pentru dobândirea acestei calități se acordă exclusiv unor polițiști propuși de Ministrul Afacerilor Interne și, ulterior, avizați de Procurorul General al României, în conformitate cu prevederile Legii nr.364/2004 privind Poliția Judiciară.
Amenda maximă în cuantum de 5.000 RON a fost acordată de către procurorul Vasilescu celor doi polițiști în baza articolului 283 alineatul (4) litera a): „Articolul 283 Abateri judiciare (4) Următoarele abateri săvârșite în cursul procesului penal se sancționează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei: a) împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a atribuțiilor care revin organelor judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, experților desemnați de organul judiciar în condițiile legii, agenților procedurali, precum și altor salariați ai instanțelor și parchetelor;” deși între procurorul Vasilescu și cei doi polițiști, Mocanu și Răducan, nu exista niciun „proces”, nu erau părți în vreun proces ci în relația de „organ constatator-cetățean contravenient ce a fost surprins că a încălcat Legea”.
În filmare se poate observa că procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu refuză să se adreseze polițiștilor la persoana a doua, o formă de politețe cerută de societate. Mai susține acleași procuror că „va ieși un scandal, legal, foarte mare” întrucât oprirea și sancționarea unui procuror aflat în timpul serviciului o consideră ca fiind un abuz. Același procuror Vasilescu le adresează polițiștilor: „ […] găsiți toate […] scrieți și că nu e culoarea prea bună […] sunt mai civilizat ca tine […] procurorii să nu îi amendeze pe polițiști dar procurorii să fie luați de fraieri de către polițiști și să fie amendați”…
Între împuternicitul la conducerea Seviciului Rutieri Ialomița, Călin Robert și procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu ar exista conflicte mai vechi, conflicte din care „adversarii lui Călin, scapă iar prietenii lui Călin, nu”.
Împotriva acestei ordonanțe, polițiștii Răducanu și Mocanu s-au adresat Judecătoriei Slobozia, dosarele: 5793/312/2018 și 5812/312/2018, cauze în care judecătorii vor analiza și soluționa plângerile celor doi polițiști împotriva amenzilor impuse de procurorul Vasilescu, exclusiv în baza Legii. Iar procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu s-a adresat Judecătoriei Craiova pentru anularea procesului verbal de contravenție: dosarul nr.20012/2015/2018. Potrivit OUG nr.2/2001 privind regimul contravențiilor (Articolul 32(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.) și al OUG nr.195/2002 privind regimul circulației pe drumurile publice (Articolul 118(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.) procesul verbal de contravenție trebuie atacat de procurorul Vasilescu la Judecătoria Slobozia nicidecum la altă instanță întrucât Legea prevede că instanța în a cărei circumscripții s-a constatat fapta este competentă să judece o contestație la contravenție, nicidecum „oricare altă instanță” precum Judecătoria Craiova în a cărei circumscripție, probabil, își are domiciliul procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu și care, în acest caz, Judecătoria Craiova o instanță de judecată necompetentă material și teritorial să soluționeze contestația împoriva procesului verbal de contravenție emis de polițiștii rutieri ialomițieni..
Reacția Inspectoratului Județean de Poliție Ialomița și a eșaloanelor superioare în această cauză, este inexistentă deși statutul polițistului aprobat prin Legea nr.360/2002 prevede la articolul 28 alineatul (1) litera o): „Articolul 28(1) Polițistul are dreptul la: o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne;”, iar Ministrul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr.9/2009 privind asigurarea asistenței juridice a polițiștilor cercetați pentru fapte în legătură cu abaterile de la Lege unde, se prevede ca fiecare structură a poliției să încheie cu avocați/case de avocatură contracte de asistență și reprezentare juridică pentru polițiștii cercetați pentru posibile abateri de la Lege în exercitarea atribuțiilor de serviciu. IPJ Ialomița nu și-a îndeplinit această obligație, polițiștii Mocanu și Răducan fiind obligați de împrejurări să apeleze la sprijinul sindicatelor ai căror membri sunt: „Diamantul” (polițistul Mocanu) și Sindicatul Național al Polițiștilor Și Personalului Contractual (polițistul Răducan). Cele două sindicate și-au arătat sprijinul nemijlocit pentru cei doi polițiști care vor fi reprezentați în fața instanțelor de judecată de avocații plătiți exclusiv din bugetele celor 2 sindicate.
Indolența factorilor decidenți din Poliție față de Lege și față de angajații polițiști operativi din M.A.I. conduc la o neîncredere tot mai mare în aceste instituții, neîncredere exprimată nu doar de cetățenii țării ci chiar și de angajații din structurile operative ale M.A.I. care sunt tot mai vizibil lipsiți de apărare în fața abuzurilor și ultrajului. Cât timp în Ministerul Afacerilor Interne și Poliție Legea se aplică „după ureche” ori nu este aplicată, inclusiv angajații vor fi vizibil timorați, neîncrezători, lipsiți de orice protecție a Legii.
Polițistul Ionel Mocanu a fost „protagonistul” mai multor altercații cu persoanele certate cu Legea, în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Acestui polițist nu i-a fost teamă să intervină ori-de-câte-ori a observat abateri de la lege, indiferent de: calitatea, „forța” oponentului, așa cum a fost prezentat de ziarele locale Independent online (http://www.independentonline.ro/2018/06/08/Tandarei–Agenti-de-politie-agresati-de-romi-16692?fbclid=IwAR3OvXraIPAYlCfJVLrB72SYeKKs16gtjErDkX9NgKCDNNFvtN0aRxOzn5Y și http://www.independentonline.ro/2018/06/15/Agresorii-politistilor-batuti-la-Tandarei-sunt-greu-de-identificat-16723?fbclid=IwAR0jOMvtqUBrBK4POBJXEqa3Dez4c7c5kB8daM87yQ15M0N6XpQ6z6wUdSk) și Tribuna Ialomiței (articolul intitulat: „Sfârșit de săptpmână nefericit pentru oamenii legii: patru polițiști, victime ale agresiunilor”)… un „Marian Răduinea de Ialomița”
În data de 04 decembrie 2016 ziarul Independent online titra în cuprinsul articolului: Rezultatele concursurilor CSM Procurorii stagiari din Ialomița au trecut «examenul de capacitate» că: „Potrivit Regulamentului înființat de Consiliul Superior al Magistraturii, orice tînăr absolvent al Institutului Național al Magistraturii trebuie să își exercite profesia, timp de un an, ca stagiar într-o Instanță sau Parchet. La finalul celor 12 luni de practică, candidații susțin «examenul de capacitate». Rezultatele acestei testări sînt foarte importante, deoarece, prin notele obținute, magistrații sînt confirmați definitiv pe funcții. Pentru anul în curs, examenul de capacitate al magistraților a fost susținut de patru procurori, care și-au efectuat stagiatura la Parchetele de pe lîngă Judecătoriile Slobozia și Fetești. Este vorba despre Oana Chiriță (PJ Slobozia), Mihai Laurențiu Vasilescu, Marian Cristian Alexe și Monica Criste (PJ Fetești). «Examenul de capacitate» al magistraților a început în iulie 2016 și s-a finalizat în prima săptămînă a lunii noiembrie 2016. Candidații au susținut o probă scrisă și una orală la disciplinele Drept Civil, Drept Procesual Civil, Drept Penal și Drept Procesual Penal. Conform tabelelor cu rezultate, publicate de Consiliul Superior al Magistraturii, toți cei patru candidați repartizați în Parchetele ialomițene au reușit să obțină note de trecere. Cel mai bun rezultat a fost obținut de procurorul Oana Chiriță (PJ Slobozia). Desemnată și purtător de cuvînt al Parchetului Slobozia, Oana Chiriță a obținut nota 9,02. Colegii săi din cadrul Parchetului local Fetești, Mihai Laurențiu Vasilescu, Marian Cristian Alexe și Monica Criste, au obținut notele 8,78, 8,87 și, respectiv, 8,35. Reprezentanții celor două Parchete din Ialomița nu au confirmat încă dacă tinerii procurori și-au manifestat intenția de a rămîne pe posturile pe care au fost repartizați inițial sau vor alege să-și exercite profesia în alte unități din țară.” În data de 26 ianuarie 2017, Președintele României, Klaus Johannis, a semnat decretul de numire în funcție a magistraților care au absolvit „concursul de capacitate”, printre care și Vasilescu Mihai Laurențiu.
Pe portalul Ministerului Public, procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu figurează încadrat la Parchetul de pe Lângă Judecătoria Slobozia în calitate de… purtător de cuvânt (procuror fără atribuții de magistrat ci cu atribuții de relații publice/cu publicul/cu presa). În data de 12 iunie 2018, plenul Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru procurori a analizat cererea de transfer la una dintre structurile de Parchet din sectoarele 1-6 ale Capitalei formulată și de procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu, alături de cererile altor procurori. Cererea procurorului Vasilescu Mihai Laurențiu a fost respinsă prin Hotărârea nr.265/12.06.2018 și publicată pe sitte-ul instituției la data de 02 iulie 2018. Această respingere a cererii de transfer ne face să credem că procurorul Vasilescu era predispus la începerea unui conflict cu orișicine.
Statutul magistratului aprobat prin Legea nr.303/2004 prevede la alineatul 14 al articolului 33 că magistrații pot fi transferați doar după o perioadă de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție… cu toate acestea, după nici doi ani de la numirea în funcția de procuror (perioada minimă de timp prevăzută în prezent statutul magistratului modificat prin Legea nr.242/12.10.2018) în cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Slobozia, procurorul Vasilescu Mihai Laurențiu a solicitat CSM-ului, ilegal, transferul la o unitate de Parchet din Municipiul București.
Este foarte adevărat că magistrații ocupă un rol deosebit de important în societate, rolul acestora fiind acela de a veghea și aplica add literam Convenția EDO, Constituția țării, Legea, însă: Nimeni nu este mai presus de Lege și În România, respectarea Constituției și a Legii este obligatorie”. Iar judecătorul judecă numai în baza Legii, Constituției, Tratatelor Internaționale la care România este parte, a directivelor europene, drepturile fundamentale ale omului trebuind a fi aplicate primordial, de oricare magistrat în fiecare cauză ce i-a fost repartizată pentru soluționare. Judecătorul are sarcina deosebit de dificilă „să nu fie om simplu” (să judece cauzele emoțional, prin prisma „empatiei”) ci în baza Legii.
Alexandru Firicel
N.R. Acest caz de polițiști sancționați de procuror pentru că „polițiștii l-au lipsit pe magistrat de libertate” evidențiază că polițiștii sunt desconsiderați chiar de unii procurori. În atare condiții, nu este de mirare că ultrajul asupra polițiștilor și chiar asupra magistraților este într-o continuă creștere. Grandomania, superioritatea funcției publice, disprețul față de „cei mici” arătat de unii agenți ai statului celorlalți cetățeni, subordonați, conduc nu doar la discrepanțe personale ci și instituționale, din păcate. Astfel, se ajunge în situația ca instituții ale statului să fie blocate din interese sau răzbunări personale ale unor angajați.
