În acest articol nu ne-am propus să imixtionăm în viața privată a vreunei persoane ci să evidențiem un caz „obișnuit” în M.A.I.: „descurcăreții” primesc întotdeauna ceea ce solicită.
Dreptul la viață este un drept fundamental care incumbă și dreptul de a întemeia o familie, de a primi sprijin pentru construirea sau cumpărarea unei locuințe proprietate. În România avem Legi în care se susține necesitatea respectării drepturilor fundamentale de autorități însă, nu se respectă. Veșnica scuză: „nu sunt fonduri” o regăsim mai tot timpul pe buzele corpului funcționăresc din România.
În ceea ce privește sprijinul pentru acordarea unei locuințe românilor, acest drept se regăsește atât în Legea administrației publice locale nr.215/2001 cât și în Legea locuinței nr.114/1996. În cazul polițiștilor, acest drept este prevăzut și în cuprisnul statutului polițistului aprobat prin Legea nr.360/2002. Însă, niciun polițist nu a primit vreodată, sprijinul pentru achiziționarea unei locuințe, indiferent de poziția pe care a ocupat-o în M.A.I. ci doar de o locuință de serviciu (unii, fiindcă s-au „descurcat”, au primit mai multe locuine de serviciu) pe care, ulterior, au cumpărat-o (la un preț mai redus decât cel al pieței, ce-i drept). Însă, din anul 2013 (de când s-a dezvăluit în presă cazul anchetat de DNA „case de la stat obținute ilegal de generali” finalizat de Înalta Curte de Casație și justiție în 2015: https://evz.ro/iccj-a-finalizat-dosarul-caselor-preluate-ilegal-de-la-stat-de-corneliu-dobritoiu-si-alti-generali-dna-cere-condamnarea-inculpatilor-la-inchisoare.html), M.A.I.-ul nu a mai oferit niciunui angajat dreptul de a achiziționa o locuință de serviciu.
Astfel, s-a început lupta pentru obținerea unui contract de locațiune într-unul din apartamentele deținute de M.A.I. și transformate din locuință de serviciu în locuință de intervenție (ilegal, ce-i drept fiindcă niciunul dintre apartamentele MAI-ului nu îndeplinesc condiția impusă de teza a II-a a articolului 54 din Legea locuinței: Locuințele de intervenție se realizează o dată cu obiectivul de investiție și se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere.).
În anul 2012, actualul adjunct al șefului Sectorului 4, Tican Ovidiu, a desfăcut căsătoria de soție, cei doi minori proveniți din relația celor doi revenind spre îngrijire tatălui (Dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 nr. 15149/302/2012): „Admite cererea de chemare în judecată modificată. Desface căsătoria prin acord. Pârâta va reveni la numele dinaintea căsătoriei. Autoritatea părintească în privinţa minorilor se va exercita de către ambii părinţi. Stabileşte locuinţa minorilor la tată. Obligă pârâta la plata în favoarea minorilor a unei pensii de întreţinere în sumă de 600 lei lunar, câte 300 lei pentru fiecare minor, cu începere de la data pronunţării hotărârii şi până la majoratul beneficiarilor. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Definitivă şi irevocabilă pe divorţ, cu apel în 15 zile de la comunicare pe cererile accesorii. Document: Hotarâre 7607/2012 01.10.2012”. Ca urmare a acestei hotărâri de instanță, Tican Ovidiu a dobândit de la M.A.I. o locuință de intervenție (apartament cu 2 camere) chiar la începutul anului 2016 (februarie 2016)… iar 4 luni mai târziu, aceeași instanță de judecată, în dosarul nr.14358/302/2015 a dispus ca cei doi minori ai soților Tican să fie încredințați mamei: „Admite cererea. Modifică măsurile dispuse prin sentinţa civilă nr.7607/01.10.2012 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în sensul că: Stabileşte locuinţa minorilor …şi …, născuţi la data de …, la domiciliul mamei din …. Obligă pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorilor în cuantum de 1500 lei/lună, câte 750 lei/lună pentru fiecare minor, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 20.08.2015 şi până la data majoratului beneficiarilor. Executorie. Ia act de declaraţia reclamantei că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se va depune la Judecătoria Sectorului 5. Pronunţată în şedinţă publică azi, 02.06.2016. Document: Hotarâre 4266/2016 02.06.2016”
Ulterior, fosta doamnă Tican (Bontea Constantin Nela), i-a solicitat pârâtului Tican Ovidiu Iulian pensie alimentară pentru cei doi copii minori care au fost dați în grija mamei de instanța de judecată. Se pare că Tican Ovidiu a refuzat să-și îndeplinească această obligație (de părinte) și a fost acționat în instanță: Dosar nr.23316/302/2017 și 18740/302/2018.
Așadar, putem spune că Tican Ovidiu și Bontea Constantin au divorțat pentru ca Tican Ovidiu să poată obține o locuință din fondul locativ al M.A.I. Adică, putem spune că s-a folosit de proprii copii pentru a obține un contract locativ temporar (pentru care nu plătește chirie – locuințele de intervenție sunt scutite de la plata chiriilor) și să poată achiziționa o nouă locuință (neplătind chirie, din salariul de șef își poate permite să strângă bani albi pentru zile negre).
Că a obținut o locuință de intervenție așa cum a obținut-o… a făcut-o. Însă, faptul că a fost acționat de două ori în judecată de fosta soție pentru plata pensiei alimentare ridică mari semne de întrebare cu privire la comportamentul acestui „șef polițist” (bineînțeles că psihologii MAI nu vor vedea niciodată că un părinte care nu plătește, de bună voie, pensie alimentară pentru creșterea și educația propriilor copii are un comportament deviant). Sava N.
Articolul EXCLUISIV/CUM SĂ FACI ROST DE LOCUINȚĂ DE SERVICIU/INTERVENȚIE ÎN M.A.I. ȘI POLIȚIE? CAZUL ADJUNCTULUI ȘEFULUI SECTORULUI 4 POLIȚIE, TICAN OVIDIU IULIAN. apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
