În data de 16 mai 2018 sindicatele din M.A.I. „se agitau” în spațiul public cu privire la modificarea Legii nr.360/2002 printr-o ordonanță de urgență.
Ulterior, în data de 22 mai 2018, Ziarul Incisiv de Prahova a transmis prin e-mail și a solicitat public ministrului M.A.I. și M.A.I. participarea reprezentanților ziarului la ședințele ce urmau a fi organizate (de dialog social și de transparență decizională) – https://www.incisivdeprahova.ro/2018/05/22/exclusivreprezentantii-ilegali-ai-ministerului-afaceristilor-interni-sunt-disperati-sa-legitimeze-ilegalitatile-si-ilegalistii-cu-epoleti-din-m-si-politie-doar-pentru-aceia-ca/.
Proiectul de OUG a fost supus „dezbaterii sindicale” în ascuns, la sediul MAI, în data de 29 mai 2018, unde „jmecherașii sindicali” au bătut palma cu M.A.I.-ul obținând un aspect insignifiant: respectarea Deciziei Curții Constituționale nr.166/27 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.94 alin.(1) lit.n) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici[1]. Spunem asta întrucât am solicitat, în scris, ca organizatorii să asigure prezența noastră și la „ședința de dialog social” din 29.05.2018, acolo unde, de regulă, se „fac blaturile”.
În data de 30 mai 2018, M.A.I.-ul ne-a convins că lucrează foarte bine cu falșii sindicaliști și pensionari M.A.I.: Surugiu și Coarnă (atașăm înregistrarea ședinței). Cei doi erau foarte porniți să se încheie cât mai repede ședința de transparență decizională … doar „treaba era aranjată de ieri”. Lincu Vasile – liderul sindical de la ProLex a susținut că s-a omis, din nou, problema chiriilor și a sprijinului privind construirea//cumpărarea unei locuințe proprietate, o dată în cariera polițiștilor. Coarnă și Surugiu, profund lezați că „se discută altceva” decât proiectul de oug mult dorit de M.A.I. (inițiativele ProLex au fost arătate și de Incisiv de Prahova atât în solicitarea din 22.05.2018 cât și în articolele noastre anterioare).
Nici oficialii M.A.I. nu erau prea încântați de faptul că se discutau „alte probleme” și totuși, atât de vechi…
De fapt, atât oficialii M.A.I.-ului cât și „pensionarii reprezentativi” nu doreau să mai primească alți „vorbitori”. Au eludat propunerile ProLex despre care Lincu Vasile susținea că le-ar fi depus prin reprezentanți în ședința din 29.05.2018 (dacă și dl.Lincu și-a trimis pensionari MAI ca și „reprezentanți sindicali”, nu ne surprinde deloc atitudinea MAI-ului) dar și cele formulate și trimise prin e-mail de către Incisiv de Prahova în data de 22.05.2018.
„Interesantă” a fost poziția celor prezenți în sală („pensionarii reprezentativi” și oficialii M.A.I.) care susțineau că reprezentantul nostru, fiind „din partea presei” nu ar avea dreptul să susțină propuneri referitoare la modificările referitoare la proiectul de oug supus dezbaterii publice… că, cică, el nu „reprezentant sindical”/„profesional” al polițiștilor. O asemenea gogomănie evidențiază cât de încuiați sunt atât „sindicaliștii pensionari reprezentativi” cât și oficialii instituției: Legea privind transparența decizională nr.52/2003 nu are nicio treabă cu legea dialogului social nr.62/2011 pentru că sunt chestiuni distincte (Legea nr.52/2003 se aplică tuturor persoanelor din România iar legea nr.62/2011 se aplică doar angajatorilor și angajaților). Așa că, „puneți-vă cu burta pe carte”, stimabililor, să nu vă mai faceți de reușine în fața mass-mediei și a reprezentanților mass-mediei!
Cu toate acestea, reprezentantul nostru, Alexandru Firicel, a reușit să se impună în fața „pensionarilor reprezentativi”, a oficialilor M.A.I. și a susținut punctul nostru de vedere formulat și trimis la data de 22.05.2018. La final, reprezentantul nostru a solicitat reluarea proiectului de oug și transpunerea de modificări prin inițierea de către MAI a unui nou proiect, de data aceasta, de Lege. Coarnă „a sărit ca ars” invocând „necunoașterea Legii nr.24/2000” de către Alexandru Firicel… Reprezentantul nostru l-a trimis pe „vajnicul sindicalist” la studiul deciziei CCR nr.392/2014 (dar sunt și deciziile aceleiași Curți înregistrate sub nr.: 637/2015, 172 și 244/2016, 258/2017) unde, Curtea a statuat că Legea nr.360/2002 fiind o lege organizcă, trebuie: modificată, completată, abrogată tot prin Lege, în acord cu prevederile Constituției.
Din păcate, s-a văzut cu ochiul liber că pensionarii M.A.I. ce se erijează în sindicaliști reprezentativi „țin în frâu”: reformarea MAI-ului și Poliției, acordarea drepturilor de bun-simț polițiștilor „din stradă” și „din frontieră” … lucru atât de mult dorit de reprezentanții acestei instituții și „pensionarii MAI- mari sindicaliști” ce se visează, deja, „parlamentari” https://www.news.ro/politic-intern/senatorul-psd-ecaterina-andronescu-evenimentul-prezentare-agendei-pro-romania-ponta-posibil-candidat-societate-progreseze-scotand-fata-analfabeti-politic-vrem-partid-baronetul-oprisanii-video-1924400428002018051718134996).
INREGISTRAREA INTEGRALA A SEDINTEI DE LA MAI:
„Sindicatul «Diamantul»” NU A AVUT REPREZENTANT! („Dacă tăceau, filozof rămâneau” – proverb popular românesc)
În jurul orei 1626, pe pagina oficială de Facebook a sindicatului a fost postată „tânguirea păscuțiană” cum că, cităm: „Noi am crezut ca nu am fost invitati de minister, la dezbateri. Se pare ca a existat o invitatie, dar ministerul ne-a trimis-o eronat la o adresa de mail pe care noi nu o mai folosim de 10 ani. Cum or fi gasit-o chiar pe asta, intre mii de mailuri venite in ultimii ani de la petitii.sprdiamantul@yahoo.com? Din cauza acestei erori regretabile, SPRD nu a avut reprezentanti desemnati sa participe la dezbatere.”
Iar pe pagina Spr Diamantul văicăreala de pe „oficial” se transformă în victimizarea „sindicatului incomod”… să mori de râs, nu alta! Care „sindicat incomod”? Ăla condus de dezinteresați de pagina oficială de internet a angajatorului? Ăla condus de un președinte membru în 2 sindicate care e, de fapt, „marionetă păscuțiană” – un incompatibil obedient unui pensionar, care îi mai este și „angajat personal”? Mai bine recunoașteți că nu v-a interesat acest proiect de OUG și nu vă mai „dați de după gard”. Știm foarte bine că în ianuarie 2018 Păscuț a invocat că a pierdut o acțiune privind salarizarea o „eroare” de pe portalul instanței: în loc de „Diamantul” era scris „Diamantlu”… săracul Păscuț! Nu avea numărul dosarului de la instanță… dosarul depus la instanță și „nu avea cum să îl urmărească”. Bă băieți, nu mai vindeți legume grădinarului că, în curând, o să muriți de foame!
Așa că, mai lăsați bârfele și „gudureala pe lângă șeful” pe care le practicați cu “success” pe grupurile voastre secrete de pe Facebook și apucați-vă de muncă sindicală calificată… asta, dacă știți ce e aia „muncă sindicală”.
Adică, Incisiv de Prahova poate formula observații pertinente pe marginea unui proiect de lege aflat în dezbatere publică și poate trimite un reprezentant la ședința de transparență decizionalîă fiindcă a urmărit pagina oficială de internet a M.A.I.-ului (chiar și „neinvitat”) iar „ditamai sindicatul luptător pentru drepturile polițiștilor”, nu… Ha, ha, ha! Sunteți de tot râsul, stimați „sindicaliști diamantini”!
Întrebarea e: «voi, „diamanții”, ați făcut și transmis M.A.I.-ului propuneri pe marginea proiectului de oug?» Noi credem că nu … sau, chiar dacă ați scris acele propuneri, a uitat „persoana importantă” din sindicat să le trimită (după cum îi stă în caracter).
Așa că, dragi membrii ai SPR „Diamantul”, aveți aici dovada vie a dezinteresului „liderilor” dvs. care vă „mănâncă” degeaba banii din cotizațiile lunare cu care-i ghiftuiți!
În concluzie, ședința de „transparență” organizată de M.A.I. ne-a demonstrat, încă odată, fățărnicia oficialilor M.A.I. și a „reprezentativilor – mari pensionari M.A.I. și mari sindicaliști” în sensul că doresc o poliție cât mai umilă, servilă, timorată, cu polițiști aflați „sub papucul șefului” nicidecum al Legii.
Incisiv de Prahova se va implica activ și în parcursul ce îl va urma proiectul de OUG (dacă va fi continuat de MAI în actuala formă) căci, cu asemenea, „sindicaliști” precum pensionarii MAI din vârful unor sindicate sau „cioburile” ce se ascund în spatele unei pietre prețioase, România riscă să rămână fără bruma de poliție și de polițiști pe care o/îi mai are. (Ec Adrian Radu).
SOLICITARE
[1] 26. În prezenta cauză, în ceea ce priveşte scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată, Curtea reţine că acesta este unul legitim, suspendarea raportului de serviciu al funcționarului public, pe perioada cercetării disciplinare, fiind justificată de necesitatea protejării intereselor autorității/instituției publice implicate, dat fiind faptul că abaterile disciplinare pot influenţa negativ calitatea şi percepţia publică asupra serviciului public administrativ, scop circumscris atât stabilirii obiective a vinovăției funcţionarului public implicat, cât şi prevenirii unei conduite a funcționarului public, de natură a influența desfășurarea activității de cercetare disciplinară. În acest mod, suspendarea reprezintă în același timp o măsură adaptată scopului urmărit și capabilă în mod abstract să îndeplinească exigențele acestuia. Cât priveşte caracterul necesar, Curtea reţine că, dat fiind faptul că legiuitorul a reglementat, în acelaşi timp, şi obligația conducătorului autorității sau instituției publice de a interzice, pe perioada cercetării administrative, accesul funcţionarului public cercetat la documentele care pot influența cercetarea, sau, după caz, de a dispune mutarea funcționarului public în alt compartiment sau structură administrativă, suspendarea de drept a raportului de serviciu nu mai apare ca fiind o măsură necesară atingerii scopului menţionat. În ceea ce privește caracterul proporțional al acesteia, din persectiva realizării unui just echilibru între interesele şi drepturile în concurs, Curtea reţine că, de vreme ce scopul legiuitorului, constând în prevenirea consecințelor negative a unei conduite a funcționarului public, de natură a influența desfășurarea activității de cercetare disciplinară, este atins prin reglementarea regulilor procedurale instituite prin art.77 alin.(7) din actul normativ criticat, măsura suspendării de drept a raportului de serviciu apare ca fiind excesivă, lipsită de obiectivitate și temeinicie, ducând la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile și interesele în concurs, respectiv interesul autorității/instituției publice de lua măsurile necesare unei bune desfășurări a cercetării administrativă disciplinară, în condiţii de obiectivitate, pe de o parte, şi dreptul la muncă al funcţionarului public implicat, pe de altă parte. 27. De asemenea, având în vedere dispoziţiile imperative cuprinse în art.77 alin.(7) din Legea nr.188/1999, aplicarea în acelaşi timp şi a suspendării raportului de serviciu apare cu atât mai mult ca o măsură excesivă, cu cât, potrivit art.77 alin.(5) din Legea nr.188/1999, măsura suspendării se poate extinde pe toată durata cercetării disciplinare, respectiv cel mult un an de la data sesizării comisiei de disciplină. Prin urmare, prevederile legale criticate încalcă protecţia constituţională a dreptului de muncă, reglementată de art.41 alin.(1) din Legea fundamentală.
