Polițiștii români care își desfășoară activitatea pe timpul nopții sunt supuși unor riscuri majore pentru sănătate, în timp ce remunerația pentru aceste ore critice este considerată „incomensurabilă” și derizorie de către Sindicatul Europol. Un recent apel al organizației sindicale scoate în evidență discrepanța flagrantă dintre sacrificiile personale și compensațiile financiare, atrăgând atenția asupra consecințelor devastatoare ale muncii nocturne asupra personalului operativ.
Plată derizorie pentru riscuri incomensurabile
Conform Legii-cadru nr. 153/2017 (art. 20), personalul care lucrează între orele 22:00 și 06:00 beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază, solda sau indemnizația de încadrare, dacă munca de noapte reprezintă cel puțin 3 ore din programul normal. Însă, în practică, valoarea netă a acestui spor variază între aproximativ 150 de lei pentru un agent operativ cu vechime redusă și maxim 300 de lei pentru cei cu experiență.
Sindicatul Europol subliniază că aceste sume sunt „incomensurabile” în raport cu pericolele la care sunt expuși polițiștii, mai ales în contextul reorganizărilor de personal, al deficitului excesiv și al reducerilor de drepturi salariale.
Efectele devastatoare ale muncii nocturne: Verdictul specialiștilor
Studiile specialiștilor în medicina muncii, citate de Sindicatul Europol, relevă o serie de efecte neuro-psihice și patologii asociate, cu consecințe grave pe termen lung asupra sănătății polițiștilor:
1. Efecte neuro-psihice:
- Tulburări cognitive imediate: Scăderea vigilenței, a capacității de adaptare la situații noi, a performanțelor mentale (mai ales pentru procese complexe), cu un număr crescut de erori și creșterea timpului de răspuns la stimuli, tulburări de memorie. Acestea cresc semnificativ riscul de accidente de muncă sau de traseu.
- Efecte neuro-psihice tardive: Datorie de somn, oboseală cumulată, surmenaj până la epuizare și sindromul „burn-out”. Apar tulburări cronice de somn (dificultăți de adormire, somn agitat și superficial, oboseală la trezire), ceea ce conduce adesea la abuzul de cafea/stimulante pe timpul activității și de medicamente sedative sau hipnotice pentru perioadele de somn.
2. Patologii asociate – risc crescut pentru:
- Afecțiuni psihice: Depresie, iritabilitate, scăderea interesului, comportament adictiv.
- Afecțiuni cardiace: Cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac.
- Afecțiuni digestive: Gastrite, ulcere gastrice și duodenale.
- Tulburări metabolice și endocrine: Supraponderabilitate/obezitate, insulinorezistență (și ulterior diabet), sindrom metabolic.
- Tulburări reproductive: Scăderea fertilității, avorturi spontane, retard de creștere fetală, prematuritate, nou-născuți cu greutate scăzută la naștere.
- Cancerul de sân: Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului (CIRC/IARC) a clasat munca asociată cu perturbări ale ciclurilor circadiene în categoria 2A, adică „cancerogen probabil”.
- Îmbătrânire precoce.
Costul real: O speranță de viață redusă și sacrificii nejustificate
Pentru aceste riscuri majore, un polițist primește, în medie, între 5 și 7 lei pe ora de noapte, o sumă pe care Sindicatul Europol o consideră complet nejustificată. Mai mult, speranța de viață a unui polițist operativ este, în medie, de maximum 10 ani după trecerea în rezervă, ceea ce ridică întrebări serioase despre justificarea acestor sacrificii.
Deși recunosc că și alte categorii socio-profesionale își desfășoară activitatea în ture, reprezentanții Sindicatului Europol subliniază că, în cazul polițiștilor, riscurile cumulate și natura solicitantă a acțiunilor fac munca în aceste condiții deosebit de periculoasă și epuizantă. Dezvăluirile Sindicatului Europol atrag atenția asupra unei probleme sistemice care necesită o reevaluare urgentă a politicilor de sănătate și salarizare pentru forțele de ordine. (Cerasela N.).
