Unii sunt in stare de orice pentru capital politic : selfie pe la granita, limbaj inadecvat functiei de europarlamentar, arogarea de calitati in fals (aceea de presedinte PMP) … dar, de data aceasta a a depasit orice limita si a incalcat legea.
Dupa ce a dovedit o necunoastere crasa a legii că-şi arogă calitatea de presedinte al PMP, in fals, dupa ce a dovedit o necunoastere crasa a legilor amenintand pe doamna Ioana Dobrescu – membru PMP, pentru ca aceasta a facut public mesajele dintre aceasta si el de pe mesageria Facebook (deh, metodele clanului Sadoveanu si necunoasterea Deciziei ICCJ nr 4546), europarlamentarul Eugen Tomac „calca” legea romaneasca in picioare.
Folosirea acestor nume si simboluri, stim ca este interzisa prin OUG nr. 31/2002, dar europarlamentarul roman Eugen Tomac isi bate joc de lege.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 31 din 13 martie 2002privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Articolul 4(1)
Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul 5
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul 2 litera a)
Incisiv de Prahova va sesiza organele de cercetare penala competente.
Nu mai este deloc o noutate faptul că rețelele de socializare au devenit un element central al vieții de zi cu zi. Facebook este cea mai cunoscută și, totodată, cea mai accesată rețea de socializare. Câți dintre noi nu o accesează ori de câte ori deschidem laptopul sau deblocăm telefonul mobil?
Activitatea celor care au conturi pe această platformă de socializare se bazează, în principiu, pe schimbul de informații cu caracter personal, fie că este vorba despre fotografii, date de naștere, oraș de reședință, hobby-uri și alte aspecte personale privitoare la persoana în cauză. Așadar, nu este deloc surprinzător faptul că mulți utilizatori dezvăluie foarte multe despre ei înșiși pe profilurile lor online. Însă, avem libertate deplină în a posta pe facebook?
Ei bine, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, încă din anul 2014, printr-o hotărâre definitivă, ca profilul de facebook este spațiu public. Cum definim noțiunea de “spațiu public”? O definiție legală, în afară de cea din Codul Penal, nu există. Așadar, dacă ne raportăm la DEX, prin “spațiu public” înțelegem în fața unui anumit număr de persoane, în văzul lumii. Având în vedere că Facebook este un spațiu public, trebuie să ne asumăm faptul că atunci când trasmitem o informație (de exemplu, postăm pe profilul de facebook), aceasta va putea fi retransmisă către alte persoane, de aceea este foarte important să transmitem doar ceea ce suntem de acord să ajungă la urechile publicului larg, pentru că, în caz contrar, nu putem invoca noțiunea de “spațiu privat” în ceea ce privește profilul de facebook.
Este rețeaua de facebook spațiu public chiar și în situația în care profilul este privat și audiența este limitată? Răspunsul este da. Deși la prima vedere am crede că, limitând audiența, doar anumite persoane pot vedea postările, există totuși riscul ca intimitatea să ne fie afectată și informațiile să ajungă și la alte persoane din afara grupului de facebook. Există o serie de practici des întâlnite, ca de exemplu print screen-urile profilului, fotografiilor sau postărilor noastre sau pur și simpul accesul unei persoane străine prin utilizarea profilului de facebook al unui prieten din lista noastră.
Revenind la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, în motivarea acesteia instanța a constatat că “nu se poate reţine că reţeaua de socializare ar fi un spaţiu privat comparabil cu o cutie poştală electronică, întrucât cutia poştală electronică este controlabilă de către proprietar, sub aspectul conţinutului informaţional transmis, respectiv depozitat, în timp ce facebook este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori, deja înscrişi.
Aşadar, fapta constând în sloganul postat pe pagina reţelei de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost postat pe o reţea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potenţial „prieten” sau utilizator „intermediat”), în faţa unui anumit număr de persoane, şi, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenţia parvenirii la cunoştinţa utilizatorilor publici ai paginii (în mod direct a „prietenilor” şi indirect a celor care ar avea acces mijlocit) şi, pe cale de deducţie logică, categoriei protestatarilor (fapt de rezultă neîndoielnic din adresarea mesajului „asta să înţeleagă protestatarii”).
Caracterul public al faptei imputate reclamantului rezultă şi din consecinţele efective şi directe ale postării în discuţie, în măsura în care, urmare a accesării paginii de socializare a recurentului de către anumiţi utilizatori (asociaţi publicului), mesajul a devenit accesibil publicului larg, neutilizator al reţelei de socializare în cauză, prin diseminarea acestuia în mass-media.”
Care sunt consecințele juridice pe care le pot atrage postările de pe facebook?
Ca o consecință a stabilirii faptului că facebook este un spațiu public, postările pot atrage răspunderea delictuală, contravențională și chiar penală, în funcție de gravitatea faptei.
Astfel, utilizatorii rețelei de socializare pot răspunde penal pentru faptele lor, constând în distribuirea de conținut care reprezintă obiectul material al unor infracțiuni. Cu titlu exemplificativ enumerăm: art. 275 din Codul Penal – ultrajul contra bunelor moravuri, art. 368 din Codul Penal –instingarea publică, art. 369 din Codul Penal – incitarea la ură sau dicriminare, art. 371 din Codul Penal – tulburarea ordinii și liniștii publice, art. 374 din Codul Penal– pornografia infantilă, etc.
De asemenea, postările de pe facebook pot constitui obiectul material al unor contravenții, ca de exemplu: săvârșirea pe facebook de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură de tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice sau consituirea unui grup pe facebook format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială, precum și actele de încurajare sau de spirijinire, prin orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială etc.
Să nu uităm și de răspunderea civilă delictuală pentru fapta ilicită constând în afirmații calomnioase pe facebook la adresa unei persoane, care aduc atingere demnitatii, onoarei și reputației unei persoane.
Așadar, a posta pe profilul public de facebook e ca și cum ai ține un discurs in fata unei colectivitati de oameni.
A posta pe profilul privat înseamnă a împărtăși informații către un grup restrâns de oameni (prieteni, cunoștințe), existând totuși riscul ca informațiile tale să ajungă către alte persoane străine, sau mai grav, către persoane cărora nu dorești să le înpărtășești detalii despre viața ta. Este valabil si pentru retelele de whatsApp, telegram, etc asta pentru cultura unei „mimoze”. (Cerasela N.).
