Voltaire spunea că „Politica a apărut atunci cand primul ticălos a întâlnit primul prost”, doar „politica” este definită prin „atingerea de scopuri personale”…demagogie.
Acest termen, „politica” se regăsește și în domeniul afacerilor: „politica societății”, a băncii, a ONG-ului etc. Doar pentru atingerea obiectivelor personale ale unor indivizi.
Așadar, intre „afacerist”, „ONG- ist” si „politician” nu sunt diferente…
Este si cazul marilor poluatori industriali din România: Lukoil si OMV PETROM ce sunt ajutati de „verzii” din ONG-uri si politica de balta din România, caz pe care vi-l vom prezenta amănunțit în acest episod.
În documentul publicat pe internet
STUDIU COMPARATIV INTRE PERFORMANTELE DE MEDIU
ACTUALE ALE INSTALATIILOR AFERENTE
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A.
SI NIVELUL DE PERFORMANTA ASOCIAT
BAT Aprobat de Membru al Directoratului de Inginer Sef Danulescu Dan, Elaborat
Sef Serviciul Ecologie dr. ing Duca Gheorghe, Ploiesti, Revizia 2 – Aprilie 2018, la pagina 4 se evidențiază urmatoarele:
《Multi factori influenteaza deciziile referitoare la faptul ca o rafinarie trebuie sau nu sa aiba o anumita tehnica a procesului sau o tehnica de reducere a poluarii. Pentru a stabili daca o tehnica este „aplicabila” in general, conceptul de cost – eficienta – avand in vedere investitia si costurile de
exploatare – este un instrument util pentru stabilirea viabilitatii economice.
Este foarte probabil ca anumite tehnici de prevenire care apar in urmatoarea sectiune sa nu poata sa fie implementate la instalatiile existente. Motivul este acela ca trecerea de la practica curenta la tehnicile de prevenire, care sunt considerate BAT, prezinta anumite costuri de mediu si economice care pot contracara avantajele de mediu si economice ale aplicarii acelor BAT. Astfel, aplicarea este justificata in mod obisnuit doar la reconstructii majore, inlaturarea defectiunilor si la instalatiile noi. Instalatiile existente pot avea limitari privind spatiul sau inaltimea, care impiedica adoptarea in totalitate a unora dintre tehnicile BAT.》
Altfel spus, Lukoil investește în echipamente noi(adaptabile la cele vechi), care protejează mediul în procesul de extragere, prelucrare și transport al petrolului doar daca nu implica costuri ridicate . Despre o nouă tehnologie care polueaza mai putin sau deloc nici nu încape în discuție.
Același document prevede la pagina 52 ca: „Rafinariile genereaza deseuri intr-o proportie cuprinsa intre 0.01 si 2 kg/t de titei. Corespunzator studiilor efectuate de Banca Mondiala, 80 % dintre aceste deseuri sunt deseuri periculoase datorita prezentei compusilor organici toxici si ai metalelor grele.
In urma activitatilor desfasurate pe platforma Societatii rezulta urmatoarele categorii de deseuri:
- Slamuri si namoluri de la epurarea apelor uzate
- Slamuri rezultate din curatirea rezervoarelor
- Solutii de sode uzate
- Catalizatori uzati
- Uleiuri uzate
- Deseuri metalice – feroase si neferoase
- Amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
- Hartie-carton
- Sticla
- Deseuri menajere
Slamurile si namolurile rezultate din epurarea apelor uzate si slamuri rezultate din curatirea
rezervoarelor sunt centrifugate, depozitate in instalatia de stocare temporara si eliminate prin
incinerare la fabricile de ciment.
Solutiile de sode uzate rezulta in urma proceselor de eliminare a compusilor cu sulf din benzine si
gaze petroliere se depoziteaza in vase inchise si eliminate prin intermediul statiei de epurare.
Catalizatori uzati care rezulta periodic, dupa incheierea ciclului de activitate:
– daca au continut de metale pretioase se valorifica prin firme furnizoare sau alte
firme autorizate pentru recuperarea metalelor pretioase.
– daca nu contin metale pretioase se depoziteaza in conditii de siguranta pentru om si
mediu, si se trimit firmelor specializate pentru regenerare;
Restul deseurilor generate se elimina prin firme autorizate.
Conform deciziei 2014/738/UE, pentru generarea si gestionarea deseurilor se aplica BAT 14:
- pentru a preveni sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pentru a reduce generarea de
deșeuri, BAT constau în adoptarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a
deșeurilor care, în ordinea priorității, garantează că deșeurile sunt pregătite pentru
reutilizare, reciclare, recuperare sau eliminare.
In cadrul Petrotel-Lukoil activitatea de gestiune a deseurilor este reglementata conform procedurii
PO-SMM-05 Gestiunea deseurilor. Procedura descrie modul de management al deseurilor pe
teritoriul societatii de la etapa de generare si pana la eliminare, inclusiv inregistrarile necesare.
Pentru a reduce cantitatea de deseuri, conform BAT 15 rafinaria aplica urmatoarele tehnici: […] ”
Așadar, Lukoil are „propria politica” privind reducerea deșeurilor, o procedură interna, ascunsă, nepublicat, care o poate ajuta in fata autorităților în cazul unor accidente provocate de personal sau echipamentele uzate pe care gigantul petrolier le utilizează prin modificarea acesteia în funcție de interesele companiei.
Pentru Lukoil, politicieni si „verzii” din România aceste aspecte „sunt irelevante” doar gigantul rus este „investitor strategic” (ca dealtfel si OMV PETROM) al cărui singur scop consta in îmbogățirea patronilor si a țării de proveniență.
Un alt aspect care ne-a atras atenția în acest document se regaseste la pagina 55 a documentului : „Reutilizarea nămolurilor în unitățile de procesare – Starea implementarii in Petrotel-Lukoil – Aplicare limitata. Nu se poate aplica in societate din cauza continutului ridicat de material inert care depreciaza calitatea cocsului„.
Potrivit Wikipedia, Cocsul este un material obținut prin prelucrarea termică a huilei. Cocsul este obținut prin îndepărtarea componentelor volatile din cărbune prin coacere fără aer la temperaturi de până la 2.000 grade Celsius, proces cunoscut și sub denumirea de calcinare. Cocsul obținut din cărbune este cenușiu, dur și poros. Chiar dacă cocsul se poate forma și pe cale naturală, cea mai des folosită formă este cea obținută pe cale artificială. Cocsul are puterea calorica mare. Chinezii au început să folosească cocsul pentru încălzire și prepararea mâncării încă din secolul al IX-lea. În primele decenii ale secolului al XI-lea fierarii chinezi din valea Râului Galben au început să își alimenteze cuptoarele cu cocs, rezolvând astfel problema combustibilului într-o zonă cu puțini arbori.In 1603 Hugh Plat a sugerat că prin carbonizare cocsul se poate obține într-o manieră asemănătoare cu obținerea cărbunelui de lemn. Acest proces a fost pus în aplicare abia în 1642 când cocsul a fost utilizat pentru prăjirea malțului în Derbyshire. Cărbunele nu poate fi folosit la fabricarea berii deoarece gazele sulfuroase dau un gust neplăcut berii.
Pulberea de cocs-petrolier este un material prim extrem de poluantatat în amestec cu pacura cat si in procesul de transport, inflamabil, care în anumite condiții devine exploziv. Prevederile de mediu recomanda folosirea restrictivă a cocsului petrolier.
Marmelada obținută din păcură nu rămâne neutilizată (de fapt nimic nu rămâne neutilizat în Petromidia, peste 99% din ce iese din țiței este valorificat), ci se încălzește la aproximativ 500 de grade și intră în instalația de Cocsare. In camere de mari dimensiuni, se întărește prin răcire și vreo 24% din marmelada se transformă în cocs, care este apoi vândut către industrie și către populație. Cam 75% din marmeladă, însă, eliberează gaze (precum hidrogen sulfurat), benzină de cocsare și două tipuri de motorine. Benzinele se obțin din diverse locuri: direct din distilare atmosferică, din Distilatul de Vid curățat la hidrocracare blândă, chiar și din “marmeladă” în procesul de cocsare.
În producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie), muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.
OMV PETROM nu își expune atât de „brutal” lăcomia și modul în care polueaza mediul precum Lukoil in raportul amintit, ci a întocmit si expus public, doar în limba engleză, propriul raport pentru anul 2017 în care își prezintă proiectele, ideile, neglijenta, esecurile sub forma unei „biblii iehoviste”. De menționat că gigantul petrolier a susținut campania ecologistă de strângere a 300kg de deșeuri menajere de pe litoralul românesc desfășurată în perioada 8-10 iunie de ONG Mare Nostrum… în condițiile în care, in anul 2017, potrivit aceluiași raport, OMV PETROM a reciclat doar 48% din deșeurile pe care le-a produs.
《OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, a făcut anul trecut cheltuieli totale de mediu de aproximativ 180 milioane de euro, din care peste 29 de milioane de euro au fost investiţii, şi a generat de peste două ori mai puţine deşeuri faţă de anul precedent, arată raportul de sustenabilitate pentru 2017 publicat de companie. In 2016, investiţiile de mediu s-au ridicat la 43,09 milioane euro.
În ultimii 13 ani, compania a efectuat investiţii totale de 13,5 miliarde euro. Cantitatea totală de deşeuri generată anul trecut a fost de 367.205 tone, faţă de 812.360 tone în 2016.
Principalele categorii de deşeuri pe care le produce compania sunt solide şi lichide, incluzând şlamul petrolier, substanţele chimice uzate, catalizatorii uzaţi şi deşeurile din demolări.
”Comparativ cu anul 2016, a avut loc o reducere cu 55%, determinată de deşeurile nepericuloase provenite de la lucrările de demolare. Am reciclat/recuperat 48% din totalul deşeurilor generate în cursul anului”, se menţionează în raport.
Deşeurile periculoase au inclus, în principal, betonul şi solul contaminat din abandonarea sondelor şi facilităţilor din upstream, în timp ce deşeurile nepericuloase au inclus deşeurile metalice şi betonul curat rezultate din activităţile de demolare.
În 2017, OMV Petrom nu a înregistrat nicio scurgere de ţiţei semnificativă. Cantitatea totală a scurgerilor de hidrocarburi a scăzut cu 47%, la 51.490 litri (de la 97.590 litri în 2016), spun autorii raportului.
OMV Petrom a reciclat 48% din cantitatea totală de deşeuri generate în 2017. Trei proiecte de demolare a terminalelor vechi de combustibil (Roman, Iaşi, Deva) au atins o performanţă de 99% în reciclarea deşeurilor. OMV Petrom a plătit anul trecut amenzi şi penalităţi în valoare de 0,076 milioane euro (în 2016: 0,078 milioane euro), arată raportul.
”Aceste sancţiuni au fost o consecinţă a incidentelor de mediu, inclusiv a deversărilor şi a depăşirii valorilor limită a eliminării poluanţilor în mediu”, arată raportul companiei. OMV Petrom a realizat în primele trei luni ale anului vânzări de 4,87 miliarde lei, cu 5% în creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2017, când s-au ridicat la 4,65 miliarde lei.》
În anul 2004 privatizarea PETROM a fost prezentată ca un mare succes politic și economic al statului român. Și poate că ar fi fost dacă cei care au semnat contractul de privatizare sesizau că bagă ”mortul” în casă, în sensul că statul român s-a înhămat la acțiuni de ecologizare care ar putea să depășească cu mult sumele plătite de firma austriacă OMV, specialiștii vorbind de un total de peste un miliard de euro.
Astfel, prin semnarea Contractului de privatizare SNP PETROM SA Bucureşti (aprobată prin HG nr. 1090/2004) OMV AKTIENGESELLSCHAFT s-a angajat să plătească statului român 668,815 milioane de euro. În același timp, prin același document, statul român şi-a asumat ca, în măsura în care ulterior privatizării vor apărea responsabilități sau eventuale pretenții de despăgubire din partea terţilor sau autorităţilor de mediu din cauza poluării istorice, statul român să le achite, potrivit Angajamentului de Despăgubire privind Mediul. Statul român este obligat prin acest contract ca, pentru o perioadă de 15 ani, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să se despăgubească OMV Petrom în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate. Deși costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV Petrom, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate), România este bună de plată de fiecare dată iar totalul sumelor a ajuns deja la 510 milioane de euro.
“Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat.
Prin „legea de privatizare a Petrom, legea 555/2004 care consfinţea preluarea a 51% din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom” – S.A. de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, adică până pe 14 decembrie 2019, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1). Valoarea totală a investiţiei în decontaminări ar trebui să o facă Guvernul cu fonduri europene nerambursabile, pentru a respecta promisiunile asumate de România în 2004 faţă de OMV și se ridică la peste 668 milioane de lei potrivit cotidianului craiovean CUVÂNTUL LIBERTĂȚII. La nivelul lui 2004, obligaţiile de mediu se ridicau la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream. Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze PETROM pentru ecologizare este de 50 milioane de euro. Statul s-a mai angajat ca, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2). Banii vor acoperi lucrări de ecologizare la 2 batale de şlam fosfoamoniacal de la Doljchim, 4 batale interne şi externe de la Petrobrazi, la 2 halde de deşeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, precum şi la cele 2 lacuri Dâmbovnic şi Suseni tot de la Arpechim. Vor mai fi decontaminate 25 de batale de reziduuri petroliere rezultate din activitatea de explorare şi producţie, plus remedierea a două depozite de produse petroliere de la Vaslui şi Făurei.
Conducerea OMV Petrom a decis ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV PETROM, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate). Dar OMV PETROM a susţinut şi susţine că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, şi cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare. Statul roman a fost obligat ani de-a rândul să deconteze toate lucrările de mediu deși în mare parte ar fi trebuit finanțate de firma cu specific petrolier.
| La grosolanele încălcări ale legii de către OMV PETROM, statul roman a reacționat foarte greu și foarte târziu, adică abia în 2011. Abia în anul respectiv statul roman a început să refuze unele deconturi, motivele fiind întocmirea defectuoasă sau nerespectarea unor angajamente. În momentul când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare făcute de mântuială, în decembrie 2011, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, proces pe care România l-a pierdut așa cum a făcut-o și cu alte ocazii, nu știm, nu putem sau nu vrem să ne apărăm cauzele nici măcar când sunt de importanță națională.
Statul roman a continuat să reacționeze greoi și neconvingător. La începutul lui 2013, decontările lucrărilor de ecologizare au făcut obiectul unei verificări a Corpului de control al premierului Victor Ponta, concluziile raportului fiind catastrofale la adresa oficialilor Ministerului Mediului, care ar fi întârziat 6 ani constituirea Comitetului de avizare pentru problemele de mediu “Petrom” şi care s-ar face, de asemenea, vinovați de faptul că prin lipsa de reacţie, au condus la aprobarea tacită a unui decont de peste 30 milioane de lei. Raportul Corpului de Control mai atrăgea atenţia asupra modului în care Ministerul Mediului a primit bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, 2,82 milioane de lei, pentru plata avocaţilor. Potrivit Raportului, nu exista niciun motiv pentru ca Ministerul Mediului să ceară bani de la Guvern, având în vedere că suma putea fi acoperită din bugetul propriu. Raportul îi arată responsabili de aceste nereguli pe toţi miniştrii Mediului de după privatizarea Petrom şi până la momentul efectuării controlului, plus câţiva directori generali din minister. Cel puțin curios la nivel public, DNA nu pare până la acest moment interesat de acest caz deși este vorba de un prejudiciu foarte mare. În 2016, statul roman refuza, din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Statul roman pare de data aceasta mai pregătit pentru ce va urma. Este cunoscut faptul, inclusiv prin intermediul presei, că respectivele ”ecologizări” au fost făcute de mântuială dacă nu chiar deloc. OMV PETROM SA a scos la licitaţie, în cursul anului 2014, lucrări de ecologizare pentru sonde dezafectate împrăştiate pe întreg teritoriul ţării, iar cele din Oltenia şi Moldova au fost adjudecate de SC CITADIN PREST din Târgu-Mureş pentru suma de 150 milioane lei (fără T.V.A). Aferent acestor lucrări de demolare şi decontaminare sunt întocmite situaţii de lucrări în care volumul proceselor tehnologice declarate este net inferior celui real, totul în scopul umplerii la maxim a buzunarelor, cu costuri minime. Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri. “Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat. Pe hârtie, totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. Toate astea se întâmplă cu susţinerea necondiţionată a autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii în disprețul sănătății noastre. |
Cu alte cuvinte, statul roman se află în neplăcuta situație în care a decontat lucrări care nu s-au făcut ba și la costuri mult umflate. Cum se face că autoritățile de mediu din zonele menționate acordă în continuare avize și autorizații de mediu fără o minimă verificare? Colegii din presa centrală citează cazul haldei de deșeuri de la Balș(Olt), unde sunt stocate majoritatea deșeurilor provenite de la OMV Petrom din zona de sud, aceasta este neconformă și în plin process de închidere dar la Agenția pentru Protecția Mediului Olt nu pare să se vadă acest lucru.”
Austriecii de la OMV aproape ca si-au recuperat banii dati pentru achiziția PETROM… ba, mai mult, printr-un contract de achizitie intocmit voit defectuos au câștigat si continua sa castige sume fabuloase din petrolul romanesc. Iar aceste câștiguri se datorează exclusiv politicienilor noștri corupti si a ONG-urile „verzi” care închid ochii si gura atunci cand vine vorba de sponsorul principal al acestora. Va urma. (Alexandru Firicel).
Surse:
https://www.nwradu.ro/2018/06/cum-se-produc-benzina-si-motorina-si-gpl-ul-la-petromidia-navodari/
https://www.verticalonline.ro/trei-sferturi-suma-primita-petrom-statul-roman-intors-austrieci
