E supărare mare în Ministerul Afacerilor Interne că ziarul Incisiv de Prahova nu îi laudă, zilnic, pe acei funcționărași de birou înzorzonați cu epoleți fără niciun merit militar sau polițienesc și cu mentalități apuse. Nici nu ne-am propus să „ne iubiți” ci să informăm cât mai corect oamenii, celelalte instituții și autorități interesate tocmai pentru ca derapajale de la Constituție și Lege să fie soluționate pozitiv. Iar trepădușii și împiedicații din M.A.I. să fie zburați, căci ne-am săturat de ipochimeni trufași, plini de ifose dar „deștepți, nevoie mare” salarizați și premiați pentru încălcarea Constituției și a Legii .
În cazul de față, Curtea Constituțională a emis Decizia nr.653/2017 prin care a statuat că dreptul la apărare al polițistului este afectat prin lipsirea acestuia de serviciile unui avocat. Ulterior, aceeași Curte Constituțională a statuat prin Decizia nr.818/2017 că procedura cercetării disciplinare trebuie stabilită prin Lege nicidecum prin norme infralegale (hotărâri de guvern, orine și instrucțiuni ale concuătorului instituției/autorității ș.a.m.d.).
Ei bine aceste decizii ale Curții Constituționale dar și propria lor lege, statutul polițistului respectiv statutul cadrelor militare sunt doar ciorne. Iar asta se datorează și conflictului dintre Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție unde judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (cu precădere în secția de contencios) „șterg pardoseala” cu deciziile Curții Constituționale. Doar, potrivit Constituției, legea se interpretează de ÎCCJ (cum vor mușchiuleții lor de peloponezi) iar actul de justiției se înfăptuiește tot de ÎCCJ, după același principiu: „mușchii mei umflați”. la ÎCCJ, orice speranță despre: imparțialitatea magistratului-judecător, act de justiție, dreptate, mor instantaneu. De aceea falșii conislieri juridici din M.A.I. și structurile sale sunt cei mai fericiți când procesele se judecă la ÎCCJ: știu că acolo ei își fac propria justiție cu complicitatea judecătorilor ce se uită la acești falși polițiști și falși consilieri juridici „ca la Dumnezeu”.
Voltaire a spus că: „legea este precum pânza de păianjen: scapă viespile și rămân musculițele”. Cam așa este și în situația dată cu apărarea unui polițist cercetat dsiciplinar, cercetare care, de cele mai multe ori, nu are legătură cu munca (conform alineatului 2 al articolului 247 Codul Muncii: „(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.”) ci cu răzbunări personale ale șefilor/pilelor acestora.
Aceeași „procedură” stabilită de Hotărârea de Guvern 725/2015 privind recompensarea și sancționarea polițiștilor invocată ca și „temei de drept” de M.A.I. nu prevede ca polițistul cercetat să beneficieze de xerococopii ale documentelor din dosar. Asta, pentru a nu fi date publicității abuzurilor și incompetența șefilor dar și controlorilor interni, „juriștilor” din M.A.I. Adică, să facă „decapitarea” exact ca infractorii: ascuns. Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală respectiv Legea avertizorului public prevăd ca și drept la apărare xerocopierea dosarelor de către părți respectiv publicitatea cauzelor. Bineînțeles că cei din M.A.I. („juriști”, controlori interni, resurse umane) nu au aflat nici până în ziua de azi că HG nr.725/2015 și-a încetat aplicabilitatea odată cu Decizia nr.818/2017… doar „legea o facem și aplicăm tot noi”.
În ceea ce-i privește pe militari M.A.I.-ul nu este doar hilar ci și absurd căci susține că militarii pot fi apărați de un apărător ales dar care nu poate apăra militarul cercetat disciplinar dacă apărătorul ales nu are certificat ORNISS pentur studierea documentelor clasificate… și cum în M.A.I. se clasifică până și hârtia igienică, este clar că avocații nu au ce căuta în această „ecuație”.
Dar, ce este important de reținut este că militarii sunt cercetați „doar pentru abateri grave” nicidecum nu sunt cercetați ca polițiștii, pentru orice tembelism șefesc („te-ai uitat la iubita mea” sau „nu mi-ai luat puradelul de la școală cu mațina de serviciu și mi-ai consumat benzina personală” ori „când te adresezi șefului trebuie să o faci cu plecăciuni și pupat pantofii”, „când îi scrii lu’ șefu’, trebuie mai întâi să parfumezi ecranul de la calculator/hârtia, ca emailul/hârtia să-i miroasă frumos lu’ șefu’ ” ș.a.m.d.).
Aclași M.A.I. ne spune că, cităm: „consiliile de onoare sunt organe deliberative, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin”. Independente față „de cine?” și față „de ce?” Față de Lege (exact ca ÎCCJ)? Față de CEDO? Față de șef sau doar față de militarul cercetat dsiciplinar? Doar sunt militari care execută ordinul… ordin trimis de șeful militar/politician (de regulă, ministru). Așa că, treaba cu „independența” este relativă.
Fondurile bugetare sunt alocate și repartizate exclusiv de ordonatorul principal de credite ordonatorilor secundari și terțiari. În acest caz, ministrul Afacerilor Interne repartizează bugetul către inspectorii generali care, la rândul lor, repartizează bugetul către structurile subordonate (precum I.P.J.-uri, D.G.P.M.B., I.S.U.M.B., D.G.J.M.B. ș.a.m.d.). Deci, dacă ministrul Afacerilor Intene nu alocă fonduri pentru o achiziție/decontarea unui serviciu, evident că nici ordonatorii secundari și terțiari nu vor putea accesa/deconta acel serviciu.
Iar aici „intră în joc” ÎCCJ-RIL care, prin decizia nr.13/2016 a statuat că Ministerul Afacerilor Interne nu are calitatea procesuală pasivă în litigiile intre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială”, RIL invocat de M.A.I. cam în toate procesele și admis de instanțele ordinare. Astfel, M.A.I.-ul emite un ordin/instrucțiune prin care îngrădește un drept. ordonatorii secundari și terțiari de credite îl aplică. În fața judecătorului se arată vătămarea produsă de ordin/instrucțiune însă, M.A.I.-ul își invocă binecunoscuta „lipsă calitate procesuală pasivă”. Judecătorul este nevoit să respingă acțiunea.
Dacă este atacat ordinul/instrucțiunea care vatămă un drept, trebuie atacat doar acea normă, pe cale separată (articolul 4 alineatul 4 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004) în care petentul arată instanței și vătămarea dreptului său. Nici așa nu are câștig de cauză întrucât în fața instanței se poate invoca nulitatea unui act administrativ pe cale de excepție. Și, de regulă, se admit foarte greu de magistrații-judecători excepțiile ridicate pe marginea normelor infralegale
Este un joc juridic murdar practicat de „interlopii cu epoleți” din Aparatul central al M.A.I. prin care „orice face nu poate fi sancționat”.
Ceea ce trebuie reținut este că, deși M.A.I.-ul are obligația de a deconta serviciile avocațiale în cauze civile și penale pentru apărătorii aleși de persoana în cauză sau să contracteze servicii avocațiale pentru apărarea propriilor angajați, nici în anul 2019 nu o va face. Astfel că, acei angajați M.A.I. care vor să își recupereze de la structurile M.A.I. banii acordați pentru decontarea servicilor prestate de un avocat vor fi nevoiți să acționeze în instanță aceste structuri fie cu cereri ce au ca obiect „litigiu privind funcționari publici”, „conflict de muncă” fie cu titlu de „acordare cheltuieli de judecată” (atunci când cercetarea disciplinară este clasată).
Așa au început să ne răspundă și IPJ-uri dar și Școala Câmpina „Vasile Lascăr”: nu respectă Deciziile Curții Constituționale, Legea și, prin urmare, nu vor aloca pentru anul 2019 nici fonduri pentru contracte de asistență și reprezentare juridică cu avocați/case de avocatură. Ca și completare: dacă încă din școala de profil a agenților de poliție elevii sunt educați să nu respecte Constituția, instanța de contencios negativ, Legea, la ce așteptări putem avea de la noii polițiști?
Este o luptă grea și inegală în M.A.I. dintre decidenți inculți, rău-voitori și angajați pentru respectarea CEDO, Constituției și a Legii, tocmai pentru că acei angajați competenți, profesioniști nu sunt lăsați nici să își facă treaba și nici nu sunt promovați în carieră preferându-se atât de clasa politică cât și de actualii „guvernatori intrerni” indivizi: coruptibili, șantajabili, rău-voitori și inculți… indivizi ce pot fi ușor manipulați în funcție de interese frauduloase, politicianiste.
Alexandru Firicel – șef Departament Investigații
