O dispoziție internă a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), emisă în 2020 și clasificată, care vizează sancționarea polițiștilor implicați în abateri de trafic chiar și în timpul liber, a devenit subiectul unui aprig scandal. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” acuză conducerea MAI de menținerea artificială a caracterului secret al documentului, contestând legalitatea și justificarea acestei opacități. Cazul a ajuns deja pe masa judecătorilor, cu un termen important la Curtea de Apel București în martie 2026.
O „Notă” sub lupă: Justificări „infantile” pentru opacitate?
Totul a plecat de la Dispoziția Secretarului de Stat nr. S/I/1020 din 14 octombrie 2020, emisă de Bogdan Despescu, document ce reglementează măsuri disciplinare pentru personalul MAI implicat în evenimente rutiere. La cererea Sindicatului „Diamantul” de declasificare a acesteia, Ministerul Afacerilor Interne a emis pe 26 august 2025 o „Notă” (nr. 411523/SR, semnată de directorul general Ștefan Săvulescu și aprobată de secretarul de stat Silviu Nicu Macovei) în care respinge cererea.
Conform acestei „Note” – clasificată, ironic, „NESECRET” – motivul menținerii caracterului clasificat al dispoziției este că aceasta ar reprezenta un „document intern”, menit să concure la „creşterea gradului de disciplină în materie rutieră” în rândul personalului MAI. Mai mult, MAI susține că „subiecţii vizați de prevederile dispoziţiei sunt reprezentați de personalul propriu al M.A.I., şi nicidecum publicul larg, o eventuală îngrădire a exercitării dreptului la informare neputând fi invocată”. Documentul ar putea fi consultat doar de personalul cu autorizație de acces la informații clasificate.
Acuzațiile Sindicatului: Secrete fără bază legală, dublu standard
Sindicatul „Diamantul” respinge vehement aceste justificări, catalogându-le drept „infantile” și acuzând o lipsă flagrantă de profesionalism. „În toată scrisorica, nu e o singură trimitere la cadrul legal, Legea 182/2002”, critică sindicaliștii, subliniind inexistența unui temei legal real pentru clasificare și lipsa oricărei atingeri aduse securității naționale. Sindicatul invocă dreptul la informare și predictibilitatea actului profesional ca argumente solide pentru declasificare.
Mai mult, un exemplu recent alimentează suspiciunile sindicatului. Însuși șeful Direcției Generale Anticorupție (DCI), Ionica Iulian, a fost prins în 2020 conducând sub influența alcoolului (în timpul serviciului, conform unor surse), fiind sancționat doar contravențional, fără a se aplica și o sancțiune disciplinară. Acest caz, petrecut în același an cu emiterea dispoziției „secrete”, ridică semne de întrebare privind aplicarea reală a măsurilor disciplinare și potențialele „dublări de standarde” pe care secretizarea le-ar permite.
Mecanismul opacității: Când secretul devine scut
Reprezentanții Sindicatului „Diamantul” indică un „tipar” îngrijorător: „Când vor să se sustragă legii, când vor să încalce legea, bagă câte o reglementare ‘secret de serviciu’ care să fie sustrasă cunoașterii și controlului public.” Ei fac o paralelă cu introducerea „șerpește” a criteriilor de diminuare/sistare a anumitor beneficii (Bayraktar) în OMAI S7/2018, acuzând complicitatea unor organizații sindicale „reprezentative”.
Bătălia în instanță: Declasificarea, pe masa judecătorilor
Decis să pună capăt acestei practici, Sindicatul „Diamantul” a deschis un dosar (nr. 7221/2/2025) la Curtea de Apel București, solicitând declasificarea integrală a dispoziției. Următorul termen al procesului este stabilit pentru 4 martie 2026. Acest demers legal reprezintă o încercare de a forța transparența într-un domeniu esențial pentru credibilitatea și integritatea Poliției Române. Miza este enormă: nu doar accesul la un document, ci principul fundamental al răspunderii publice și al legalității acțiunilor instituțiilor statului. (Cristina T.).
