De ce s-a întors procurorul Popescu?

0
557

Decizia de ieri prin care procurorul din cazul Caracal, cel care nu ar fi permis polițiștilor să intre în casa lui Gheorghe Dincă, se poate întoarce la muncă, pare surprinzătoare în condițiile în care despre Cristian Ovidiu Popescu nu se aud doar vorbe de bine.
Dovada? În urmă cu două luni, cotidianul publica sub titlul Bandă judiciară la Caracal, un articol în care era prezentată o „plîngerea penală adresată de o societate comercială păgubită de primarul din Redea, căreia procurorul Cristian Ovidiu Popescu i-a ținut de ”șase”.“
Iată mai jos articolul integral (Cornel Nistorescu).
„Dispariția celor două fete din Caracal a dus la scandalul care a șocat întreaga Românie. Un obsedat protejat, sau măcar ignorat de autorități, a comis mai multe violuri și este suspectat de două crime. Autorul nu este un necunoscut în oraș, ci un apropiat al polițiștilor, al funcționarilor, fiind bănuit că ar fi fost protejat de autorități. Cu acest prilej a ieșit la iveală un fel de rețea din care făceau parte procurori, inclusiv fostul procuror șef ieșit la pensie, șeful poliției locale, avocați și funcționari.
Este deja celebră goana procurorului șef al orașului Caracal prin București, cel care fuge de întrebările jurnaliștilor ca un hoț de castraveți prins într-o grădină de oameni necăjiți. Ancheta DIICOT a scos la iveală comportamentul aberant al procurorului Cristian Ovidiu Popescu (un favorit al binomului din perioada abuzurilor păstorite de Laura Codruța Kovesi), la ora aceasta suspendat și la un pas de a zbura din magistratură. Scandalul de la Caracal a scos la lumină jongleriile juridice ale lui Ovidiu Cristian Popescu, un apropiat al celebrului primar de Redea, Dan Bâlă, despre ale cărui isprăvi presa, inclusiv Cotidianul, a mai scris în anii trecuți.
Tragedia de la Caracal a adus sub lumina reflectoarelor prestația procurorilor de la Caracal, inclusiv a lui Cristian Ovidiu Popescu.
Oamenii au prins curaj și acum se adresează SIIJ, în speranța că, în sfîrșit, procurorii de la Caracal, reuniți într-un fel de justiție de tip bandă judiciară, au făcut ce-au vrut și au călcat în picioare drepturile oamenilor și ale companiilor, vor fi pedepsiţi.
Iată plîngerea penală adresată de o societate comercială păgubită de primarul din Redea, căreia procurorul Cristian Ovidiu Popescu i-a ținut de ”șase”.
Către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție
Domnule prim Procuror,
Subscrisa,
REDIAS REDEA SA, cu sediul în Segarcea, Str. Republicii nr. 3, jud. Dolj, J16/1227/2010, CUI 1542018, e-mail: scredias.redea@yahoo.com, telefon: 0251210508, 0249544129, și respectiv subsemnatul:
REBEGEA EREMIȚĂ, cu domiciliul în Caracal, str. Ion Mincu nr. 21, jud. Olt, în calitate de petent, cu domiciliul ales în vederea comunicării tuturor actelor de procedură la SCPA ”Mihălcescu și Asociații„ din București, Calea Plevnei nr. 141, bl. 3, ap. 14, et. 4, sector 6, în temeiul art. 289 din Codul de procedură penală, formulăm prezenta,
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva făptuitorului:
Cristian Ovidiu Popescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, pe care vă rugăm să îl identificați și să îl citați corespunzător pentru audieri. Vă solicităm să dispuneți de îndată efectuarea de cercetări, începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată în calitate de inculpat a d-lui Cristian Ovidiu Popescu, care se face vinovat de săvârșirea următoarelor fapte prevăzute de legea penală:
Art. 297 Cod penal – abuzul în serviciu
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica,
respectiv
Art. 298. – Cod penal – Neglijența în serviciu
Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
În fapt, neglijența și abuzul în serviciu practicate de către făptuitor au debutat în anul 2013 și au evoluat, de la repetate omisiuni și greșeli culpabile comise în conducerea anchetei penale încredințate prin Dosarul 1174/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, la omisiuni și greșeli nescuzabile în conducerea anchetei penale din Dosar 1748/P/2015 al acesluiași Parchet și culminând cu depășirea atribuțiilor conferite de lege anchetatorului. Toate aceste omisiuni și greșeli nu sunt întâmplătoare, în ambele dosare având interese directe primarul comunei REDEA – Bâlă Dan, cu care dl. procuror s-a aflat în relații de interese și prietenie notorii
Mai mult, în Dosarul 1748/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, aflat tot în supravegherea sa, procurorul Cristian Ovidiu Popescu și-a arogat, în faza de urmărire penală, în mod nejustificat și abuziv, atribuții de jurisdicție civilă, ceea ce contravine, în mod evident, dispozițiilor legale și constituționale, producând societății Redias Redea, prin actele sale abuzive, până în prezent, un prejudiciu cifrat la suma de 182.784 lei, pentru recuperarea căruia ne constituim, parte civilă, potrivit prevederilor art. 20 CPP.
I. Dosarul de urmărire penală 1174/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal
Dosarul vizează cercetarea unor infracțiuni inventate de fals și înșelăciune, ce ar fi fost comise de către subsemnații petenți, anterior anului 2013, dar în realitate constituie un veritabil paravan folosit de către procurorul Cristian Ovidiu Popescu pentru a împiedica punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Este vorba despre decizia civilă nr. 4451/2012 a Curții de Apel Craiova, definitivă (Anexa 1).
Aceasă decizie a fost atacată cu revizuire pe motivul că ar fi fost folosite înscrisuri falsificate în probarea acțiunii. Totodată, s-a solicitat și suspendarea executării până la soluționarea cererii de revizuire, cerere admisă de instanță, precum și suspendarea judecății cererii de revizuire.
Ambele „suspendări” (a executării și a judecării procesului) au avut drept unic temei Ordonanța de clasare după începerea urmăririi penale din 24.02.2014, (Anexa 2), prin care d-l procuror popescu hotăra, cu de la sine putere, că „în sarcina numiților Ignat Adrian, Rebegea Eremiță și Stancu Maria se reține săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, și înșelăciune„
Anexăm Încheierea din Camera de consiliu din 03.04.2014 prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării Deciziei (Anexa 3) și Încheierea din 19 iunie 2014 prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei nr. 1174/P/2013 înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal (Anexa 4)
După această dublă suspendare cu grave și serioase efecte civile, d-l procuror și-a propus ca, prin intermediul acestui dosar de urmărire penală, de mai bine de 7 ani, să împiedice, cu bună știință, punerea în executare a unei hotărâri judecătorești, exploatând până dincolo de limita abuzului de drept, în folosul protejaților săi, atribuțiile pe care i le conferă funcția de procuror.
Mai exact, dosarul penal 1174/P/2013 este menținut în mod artificial pe rol de atâta vreme, întrucât procurorul Cristian Ovidiu Popescu refuză să pună în executare dispozițiile primite de la prim-procuror sau de la instanța de judecată, astfel:
1. Prin Ordonanța de clasare din 24.02.2014, (Anexa 5) s-a stabilit că subsemnatul, Rebegea Eremiță, aș fi co-autorul infracțiunilor sus-menționate, argumentându-se în susținerea acestei soluții că:
a) o parte din contractele de arendă au fost încheiate cu proprietari de terenuri situate pe raza altor localități,
b) în unele contracte de arendă era inserată o altă dată decât cea la care a fost efectiv întocmit înscrisul și realizat acordul de voință, iar obiectul contractului nu era determinat sau determinabil, nefiind specificate tarlaua și parcela,
c) anumite contracte de arendă au fost încheiate cu alte persoane decât proprietarii de drept,
d) aș fi săvârșit infracțiunea de înșelăciune în convenții, cu ocazia încheierii mai multor contracte de arendă.
Așadar, se susține de către procurorul de caz că elementele constitutive ale infracțiunilor sus-menționate sunt îndeplinite cumulativ ca urmare a încălcării de către subsemnatul a dispozițiilor Legii nr. 16/1994, însă urmărirea penală nu poate continua întrucât a intervenit prescripția.
Împotriva acestei ordonanțe, subsemnatul am formulat și depus la parchetul ierarhic superior, o plângere (Anexa 6), prin care am solicitat desființarea acesteia și completarea urmăririi penale, având în vedere că nu au fost administrate probele utile soluționării cauzei. De asemenea, am precizat că actele materiale imputate de procurorul de caz nu intră în sfera legii penale și nu pot fi reținute ca elemente materiale ale unuia dintre infracțiunile imputate, fiind eventual doar simple motive de nulitate ale contractului, dar în niciun caz nu atrage răspunderea penală a vreunei dintre părțile contractante.
În baza probelor administrate, procurorul ierarhic superior a admis plângerea subsemnatului și a desființat ordonanța atacată ca nelegală și netemeinică, având la bază un probatoriu incomplet (anexa 7 – Ordonanța de desființare din 31.03.2014). Totodată, procurorul ierarhic explică în detaliu motivele admiterii plângerii și aspectele ce trebuie lămurite în completarea urmăririi penale.
A DOUA INFIRMARE
Ca urmare a desființării ordonanței sus-menționate, s-a redeschis urmărirea penală și s-a emis o nouă:
2. Ordonanță de clasare din data de 18.06.2014, (Anexa 8) în care s-au reiterat aceleași considerente din ordonanța desființată, fiind copiate literal aceleași motive ca și în prima ordonanță. re duc la concluzia că subsemnatul sunt vinovat de săvârșirea infracțiunilor sus-menționate.
Nu numai că nu s-au mai detaliat motivele pe care s-a întemeiat soluția, dar nu s-a procedat nici la analizarea vreunui mijloc de probă administrat.
Mai mult decât atât, procurorul de caz nu s-a conformat dispozițiilor date de către procurorul ierarhic superior prin Ordonanța de desființare din 31.03.2014, în sensul că nu a stabilit prejudiciul care ar fi fost cauzat prin comiterea infracțiunii de înșelăciune, nu a stabilit dacă terenurile în cauză există sau nu realitate și dacă au fost lucrate de Redias Redea SA și eventual dacă s-a încasat ilegal subvenții pentru aceste suprafețe. De asemenea, a dispus din nou clasarea în temeiul prescripției, deși subsemnații am solicitat expres continuarea urmăririi penale și soluționarea pe fond, în temeiul art. 339 alin 1 și 4 CPP.
Împotriva ordonanței de clasare din 18.06.2014 am formulat plângere la procurorul ierarhic și apoi la Judecătoria Caracal, (Anexa 9) înregistrată sub nr. 2981/207/2014, și prin care am solicitat desființarea ordonanței sus-menționate, trimiterea cauzei la parchet în vederea redeschiderii și completării urmăririi penale, conform art. 18 coroborat cu art. 325 din Codul de procedură penală.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a actelor de procedură depuse la dosar, Judecătoria Caracal ne-a admis plângerea și a dispus desființarea Ordonanței de clasare din 18.06.2014 și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale față de petentul Rebegea Eremiță, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații și înșelăciune (Încheierea nr. 51, pronunțată de Judecătoria Caracal la data de 25.09.2014) (Anexa 10)
În motivarea soluției de desființare a Ordonanței din 18.06.2014, instanța a precizat că procurorul de caz nu a dovedit săvârșirea de către subsemnații a niciuneia dintre infracțiunile imputate.
Judecătoria Caracal a impus procurorului de caz administrerea de probe în vederea dovedirii comiterii infracțiunii de înșelăciune, urmând să se stabilească:
– persoana indusă în eroare,
– modul în care s-a produs inducerea în eroare și analiza intenției petentului Rebegea Eremiță,
– scopul urmărit de petent prin săvârșirea infracțiunii,
– întinderea pagubei provocate și persoanele în patrimoniul cărora a fost produsă paguba.
În ceea ce privește existența infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, instanța a observat că, deși în ordonanța atacată se menționează că a fost modificată data unor contracte de arendă, nu au fost specificate în mod expres contractele a căror dată a fost modificată, persoana care a făcut această modificare.
De asemenea, organul judiciar nu a dovedit dacă Rebegea Eremiță ar fi cunoscut modificarea datei încheierii unor contracte de arendă și dacă s-ar fi folosit de aceste înscrisuri falsificate.
În vederea aflării adevărului în cauză, Judecătoria Caracal a impus procurorului de caz:
– să audieze martori pentru a stabili persoana care a modificat data întocmirii contractelor de arendă,
– să menționeze în mod expres contractele de arendă a căror dată a fost modificată,
– să se efectueze în cauză o expertiză grafoscopică,
– să reaudieze petentul și persoanele semnatare ale contractelor de arendă a căror dată a fost modificată.
De asemenea, instanța a reținut că petenții au solicitat continuarea procesului penal, conform art. 18 din Codul de procedură penală.
În urma dispozițiilor date de către Judecătoria Caracal, procurorul de caz a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice ce a avut ca obiect identificarea autorului anumitor scrisuri cifrice (data încheierii contractelor) de pe Contractele de arendă înregistrate sub nr. 345, 346, 347 și 348 din 12.10.2014. Prin raportul de expertiză grafoscopic s-a stabilit că scrisurile cifrice, atât cele de completare a rubricii ”nr. …..din data de ……….”, cât și cele ce însoțesc datelor specifice inscripționărilor pe o ștampilă a Consiliului Local Redea, aparțin numitei suspectei Stancu Maria, persoană care, de altfel, recunoscuse scrierea.
A TREIA INFIRMARE
3. Ordonanță de clasare din data de 14.12.2015 (Anexa 11) Prin ordonanța din 14.12.2015, procurorul a motivat că nu a solicitat expertizarea și celorlalte contracte (în număr de 541 al căror obiect constă în exploatarea totală a 2.183,23 ha), întrucât suspecta Stancu Maria a recunoscut că a completat personal o parte din aceste contracte, iar diferența contractelor a fost completată de un salariat al Primăriei Redea.
Organul de urmărire penală precizează că alte 53 de contracte au fost înregistrate la Primăria Comunei Redea cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut în art. 6 alin. 1 din Legea 16/1994. Procurorul de caz concluzionează că aceste contracte de arendă au fost încheiate fără a fi respectate condițiile de valabilitate, fiind întocmite fără a fi menționată o dată a întocmirii, fără să fie individualizat terenul în mod clar și precis, au fost încheiate cu alte persoane decât proprietarii de drept, au fost înregistrate după expirarea termenului de 15 zile. Această concluzie personală este este susținută de făptuitor, fără nicio probă, de la începerea urmăririi penale. Astfel, procurorul susține fără nicio probă că data contractelor nu ar fi fost cea reală și că acest lucru ar afecta valabilitatea contractelor. Precizăm că toate aceste terenuri se află de multă vreme arendate către SC Redias Redea și că niciunul dintre rendatori nu s-au plâns că ar fi fost depășit sau greșit termenul de arendare.
Împotriva Ordonanței din 14.12.2015 am formulat plângere (anexa 12) la procurorul ierarhic superior, respectiv la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în care am precizat că ordonanța atacată este nelegală sub 2 aspecte:
1) organul de urmărire penală a continuat cercetarea penală împotriva tuturor inculpaților (Ignat Adrian, Rebegea Eremiță și Stancu Maria), deși numai subsemnatul am solicitat continuarea urmăririi penale, în temeiul art. 18 din Codul de procedură penală.
2) pe fondul cererii de continuare a procesului penal, formulată în temeiul art. 18 din Codul de procedură penală, procurorul avea obligația ca, în cazul în care a considerat că sunt vinovat de comiterea faptelor penale imputate, să dispună trimiterea mea în judecată în vederea stabilirii de către instanță a existenței faptelor și a vinovăției inculpatului, cu respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.
Sub aspectul netemeiniciei ordonanței apelate, am precizat că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală, subliniind că neîndeplinirea unor condiții de valabilitate a contractelor de arendă este doar un simplu motiv de nulitate a contractului, dar în niciun caz nu atrage răspunderea penală a vreuneia dintre părțile contractante, așa cum a reținut cu autoritate de lucru judecat și Judecătoria Caracal prin Încheierea din 25.09.2014.
În baza probelor administrate, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a respins plângerea formulată împotriva Ordonanței din 14.12.2015, (Anexa 13) motivând eliptic, incomplet că o mare parte dintre contractele de arendare, prezentate Primăriei Redea de Redias Redea SA în vederea avizării, nu respectă condițiile de valabilitate, în sensul că nu era trecută data încheierii lor, terenurile arendate nu erau individualizate în mod clar etc.
Din păcate, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nu a analizat cele două motive de nulitate ale Ordonanței din 14.12.2015 invocate de subsemnatul (sus-menționate), limitându-se strict la analizarea motivelor de temeinicie a ordonanței atacate.
În consecință, procurorul ierarhic superior nu a efectuat un control judiciar complet al ordonanței atacate, neindicând niciun motiv pe care să se întemeieze convingerea că Ordonanța din 14.12.2015 este legal sau nu pronunțată.
Ordonanța de clasare din 14.12.2015 a fost desființată de către Judecătoria Caracal prin Încheierea nr. 41 din data de 11.04.2016, (Anexa 14), prin care instanța a dispus, cu privire la persoana subsemnatului, următoarele:
– confruntarea suspectului Rebegea Eremiță cu Stancu Maria pentru a se stabili cine a înscris data pe contractele de arendă și contribuția mea la acestă operațiune
– suplimentarea expertizei cu privire la cele 544 de contracte de arendă pentru a se stabili cu certitudine care sunt contractele care au avut data modificată și cine este persoana care a făcut aceste modificări
– dacă, urmare a folosirii contractelor de arendă, APIA a acordat subvenții către Redias Redea, dacă există prejudiciu real, cine este partea civilă prejudiciată și care este cuantumul acestui prejudiciu
– cu privire la infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina subsemnatului, să se stabilească cine este persoana indusă în eroare, modul în care s-a produs inducerea în eroare, analiza elementului intențional, scopul urmărit, întinderea pagubei provocate și persoanele în patrimoniul cărora a fost produsă paguba.
– să se stabilească dacă există numai tentativă la infracțunea de înșelăciune
– să se lămurească forma de participație a petentului la infracțiunile reținute în sarcina sa și să se tabilească calitatea de autor, instigator sau complice
– să se stabilească contribuția concretă a petentului la săvârșirea infracțiunilor, aât sub aspectul laturii subiective, cât și sub aspectul laturii obiective
A PATRA INFIRMARE
4. Prin Ordonanța de clasare din data de 27.03.2018, (Anexa 15) din nou, nu s-a ținut cont de dispozițiile date prin încheiere de către instanța de judecată, și de indicațiile acestea în materie de probațiune suplimentară, ci s-a reținut, formal, că: „celelalte aspecte arătate de către instanța de judecată referitoare la infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată necesare a fi clarificate rezultă din întregul material probator administrat în cauză în raport de care concluziile organului de urmărire penală sunt cele cuprinse în dispozitivul acestei ordonanțe”.
Drept pentru care s-a dispus din nou clasarea cauzei, reținându-se ca temei prevederile art. 16 alin (1) lit f din Codul de procedură penală, respectiv cele referitoare la prescripția răspunderii penale, ignorându-se din nou cererea subsemnatului Eremiță Rebegea de continuare a procesului penal.
Și față de această ordonanță am formulat plângere la procurorul ierarhic (Anexa 16), solicitând ca în urma administrării probelor noi să se constate existența unui temei diferit al soluției de clasare.
De asemenea, am formulat cerere de continuare a urmăririi penale, (Anexa 17), prin care am solicitat direct procurorului Cristian Ovidiu Popescu, în temeiul art. 18 și respectiv 319 alin. 1 CPP, continuarea și completarea urmăririi penale astfel încât, în urma administrării probelor noi să se constate existența unui temei diferit al soluției de clasare.
Ordonanța 54/II/2/2018 din 06.07.2018, a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal , constată că în mod corect procurorul de caz ar fi reținut săvârșirea infracțiunilor în sarcina mea, dar a dispus clasarea întrucât în cauză ar fi intervenit prescripția răspunderii penale.
Ordonanța a fost desființată de Încheierea 140/27.02.2019 a Judecătoriei Caracal (Anexa 18).
Până la suspendarea sa din magistratură, procurorul Popescu nu a procedat la lămurirea cauzei conform dispozițiilor instanței și nici nu a răspuns la cererea de continuare a urmării penale formulată de inculpatul nemulțumit de soluția de clasare (Anexa 17).
Procedând în acest mod, procurorul Cristian Ovidiu Popescu a încălcat în mod repetat și continuu dispozițiile art. 2, art. 3 alin 6 CPP, art. 5 alin. 2, art. 7 alin. 1, art. 18 CPP, art. 341 alin. 6 lit. b, refuzând să se supună dispozițiilor instanțelor de judecată ce au soluționat plângerile noastre, dar și dispozițiile art. 83 lit. e CPP, refuzând să soluționeze cererile noastre.
II. Dosarul de urmărire penală 1748/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal. Circumstanţele disputelor legale dintre societatea Vioden S.R.L. (administrator Bâlă Adrian ) şi respectiv Redias Redea S.A.
Pentru o mai bună înţelegere a cauzei, trebuie arătat că plângerile penale ce fac obiectul dosarului penal nr. 1748/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au fost formulate în contextul în care între societatea Redias Redea S.A. şi Bâlă Dan, Primarul comunei Redea (fratele lui Bâlă Adrian, care deţine şi administrează societatea Vioden S.R.L., aflată în concurență cu Redias Redea), există o situaţie litigioasă veche şi complexă, generată de dorința prietenului d-lui procuror, primarul comunei Redea, de a înlătura concurența (pe Redias Redea) din Redea, pentru ca Vioden să rămână singurul arendaș.
Demersurile abuzive ale lui SC Vioden = fam. Bâlă au fost sprijinite de către domnul procuror Cristian Ovidiu Popescu, împotriva căruia subscrisa Redias Redea S.A. am formulat numeroase cereri de recuzare şi cereri de strămutare a dosarelor penale instrumentate de către acesta pe raza județului Olt.
În cauza 1748/P/2015, societatea Vioden S.R.L. pretinde că a înfiinţat şi întreţinut o cultură de grâu pe o suprafaţă de 136 ha, iar subscrisa Redias Redea S.A. am fi furat-o, recoltând-o pur şi simplu, fără a avea niciun drept. Administratorul Vioden S.R.L. a comunicat şi proprietarilor suprafeţei respective că ar fi înfiinţat cultura de grâu, determinând pe unii dintre aceştia să formuleze plângere penală împotriva subscrisei, pentru a veni astfel în sprijinul plângerii penale formulate de societatea Vioden însăşi. În cauză s-a dispus și măsura sechestrului asigurător pentru 800 tone de grâu.
La capătul unor multiple tergiversări – (dosarul fiind deschis în anul 2015) și constatări neconforme adevărului, Procurorul Cristian Ovidiu Popescu a emis ordonanța de clasare din 04.07.2018 (Anexa 19), prin care a dispus restituirea către Vioden SRL Redea a cantității de 800 de tone grâu indisponibilizată prin ordonanța 1748/P/2015 din data de 07.07.2015.
Soluția adoptată de procuror cu privire la măsurile asigurătorii este abuzivă și îmbracă forma ilicitului penal
Potrivit art. 315 alin. 2 lit. a, CPP, procurorul de caz are competența de ridicare sau menținere a măsurilor asigurătorii. Procurorul de caz Cristian Ovidiu Popescu nu a indicat, în dispozitivul ordonanței contestate, dacă ridică sau menține măsura asigurătorie a sechestrului.
Pe de altă parte, la punctul 3 din dispozitivul Ordonanței contestate, Procurorul de caz Cristian Ovidiu Popescu dispune restituirea către Vioden SRL Redea a cantității de 800 de tone indisponibilizată prin ordonanța 1748/P/2015 din data de 07.07.2015. Or, Restituirea, în ipoteza legală prevăzută de art. 315 alin. 2 lit b, CPP nu este posibilă decât către persoana de la care s-a luat. Câtă vreme, în cazul nostru, bunurile sechestrate (recolta) s-au indisponibilizat de la Redias, și nu de la Vioden, ele nu pot fi restituite către Vioden, căci ar fi contrar ipotezei legale mai sus amintite.
În fine, greșit este și atunci când procurorul de caz folosește pentru restituirea către Vioden temeiul legal al art. 255 alin 1 CPP, întrucât potrivit textului legal, procurorul nu poate decât să constate o situație de fapt.
Dacă procurorul de caz depășește limitele conferite de lege și procedează la a se pronunța asupra unei situații de drept, el nu face altceva decât să își aroge, în mod abuziv, atribuții de jurisdicție civilă, ceea ce este evident, contrar dispozițiilor legale și constituționale, întrucât această presupusă jurisdicție civilă este : (i) lipsită de contradictorialitate, (ii) se desfășoara în afara regulilor de procedură civilă și (iii) cu încălcarea competențelor constituționale conferite Ministerului Public.
Procurorul trebuia să ridice măsura sechestrului, urmând ca proprietatea asupra bunului sechestrat să se tranșeze pe calea unui proces civil.
Apreciem că textul art. art. 255 CPP Restituirea lucrurilor, potrivit căruia:
(1) Dacă procurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, constată, la cerere sau din oficiu, că lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deţinerea acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.
(2) Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin aceasta nu sunt îngreunate stabilirea situaţiei de fapt şi justa soluţionare a cauzei şi cu obligaţia pentru cel căruia îi sunt restituite să le păstreze până la pronunţarea unei soluţii definitive în procesul penal, dacă este interpretat ca și conferind procurorului dreptul de a dezlega, în drept, aspectele civile ale cauzei care i-a fost repartizată spre urmărire, este neconstituțional, întrucât ar contraveni dispozițiilor Constituționale privitoare la înfăptuirea justiției exclusiv prin ICCJ și instanțe.
ARTICOLUL 126 din Constituție
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
Câtă vreme procurorul este subordonat Ministerului Public, nevând atribuții jurisdicționale, el nu reprezintă și nu poate substitui o instanță judecătorească, în înțeles constituțional, organizată potrivit legii și plasată sub autoritatea Ministerului Justiției.
Această situație a fost reținută în Încheierea din 22.05.2019 a Judecătoriei Caracal, prin care s-a admis plângerea noastră (Anexa 20).
Încălcarea cu ştiinţă a normelor de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
Prezenta plângere semnalează adoptarea de măsuri și pronunțarea de către d-l procuror a unor dispoziții cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale, toate având ca efect tergiversarea cauzei și favorizarea debitorului Bâlă Dan și a grupului de apropiați cu interese conexe debitorului în cadrul procedurilor penale ce fac obiectul Dosarului 1174/P/2013 și respectiv 1748/P/2015 .
Consecvenţa cu care au fost încălcate normele de drept, în scopul favorizării părţilor cu interese adverse, ne îndreptăţește să apreciem că suntem în prezenţa unor abuzuri săvârşite cu intenţie directă, pentru că numitul procuror a aplicat legea în mod intenţionat, cu vădită rea-voinţă, contrar practicii judiciare uniforme și astfel, din vina sa, a încălcat modalitățile firești, prescrise de lege, de îndeplinire a actelor de procedură penală.
Elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu este reprezentat de actele materiale de analiză jurisdicțională cuprinse în paginile 25-28 din Ordonanță și respectiv dispoziția de restituire cuprinsă l pct. 3 din dispozitivul Ordonanței.
A rezultat, în mod deliberat, un avantaj pentru Vioden și, corelativ, un prejudiciu pentru Redias, câtă vreme chestiunea propriteății nu a fost tranșată pe calea unui proces civil, în condiții de contradictorialitate ci discreționar, în urma „judecății” procurorului.
Manevrele abuzive utilizate au fost premeditate și intenționate. Elementul intențional este clar conturat – intenția directă – procurorul a acționat deliberat pentru a înșela vigilența justițiabililor supuși anchetei sale penale.
Apreciem că în cauză sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 Cod Penal, astfel cum sunt prevăzute de alin. 1 al acestui articol și în Decizia 405/2016 a Curții Constituționale.
Având în vedere gravitatea acestor acțiuni, care tind la denaturarea actului de justiție prin nesocotirea încrederii și încălcarea uzanțelor procedurii penale, solicităm să dispuneți efectuarea de cercetări, începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată a procurorului vinovat de aceste fapte repetate.
Prejudiciul SC Redias Redea (Anexa 21) constă în:
împiedicarea executării hotărârilor judecătorești (Decizia 4451/2012 a Curții de Apel Craiova)
costurile depozitării a 800 to grâu în depozitele proprii, începând cu luna septembrie din anul 2015
REDIAS REDEA SA
EREMIȚĂ REBEGEA
Anexe:
1.Decizia civilă nr. 4451/29.05.2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova
2.Ordonanță de clasare din 24.02.2014
3.Încheiere din 03.04.2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova
4.Încheiere din 10.06.2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova
5.Ordonanță de clasare din 24.02.2014
6.Plângere împotriva ordonanței de clasare
7.Ordonanță din 31.03.2014
8.Ordonanța de clasare din 18.06.2014
9.Plângere împotriva ordonanței de clasare
10.Încheierea 51 din 25.09.2014, pronunțată de Judecătoria Caracal
11.Ordonanța de clasare din 14.12.2015
12.Plângere împotriva ordonanței de clasare
13.Ordonanță din 04.02.2016
14.Încheierea 41 din 11.04.2016, pronunțată de Judecătoria Caracal
15.Ordonanța de clasare din 27.03.2018
16.Plângere împotriva ordonanței de clasare
17.Cerere de continuare a urmăririi penale
18.Încheierea 140 din 27.02.2019, pronunțată de Judecătoria Caracal
19.Ordonanța de clasare din 04.07.2018
20.Încheierea din 22.05.2019, pronunțată de Judecătoria Caracal
21.Calcul prejudiciu Redias Redea SA“

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here