Hai la calusei. Vine referendumul

0
357

Nu mai are cum sa fie ceva serios, la referendum fac trimitere, din moment ce, inca de la inceput, incrancenarea cu care Iohannis si-a recitat rolul a fost atat de mare incat lumea a inceput sa rada. Si de el, dar si de ce spunea. Si cum sa nu rada cand, cu gravitatea unui „to be or not to be”, ne intreba niste gogomanii prin care arata ca se pricepe la justitie cam cat un aspirant la titlul de ospatar. Intrebandu-ne daca suntem de acord ca sotia lui sa nu mai vina pe sestache la Parchet, cu baticul pe cap ca sa nu fie recunoscuta, cu siguranta ar fi beneficiat de mai multa atentie. Nu de alta, dar substratul e cu mai multa justitie decat crede el.

Nu conteaza ce spun, ci doar ca ii vede lumea impreuna

Inca de la primele vorbe rostite, referendumul cu care ar fi vrut sa arate cat de mult este macinat de starea justitiei s-a dovedit o mascarada. Una prin care dorea sa invaluie prostimea ca amnistia si gratierea sunt mai grave decat nereturnarea banilor proveniti din inchirii incasate pe una din casele lui de la Sibiu. O mascarada in care, desi tinea Constitutia pe masa, isi facea lucraturile pe sub masa.

Un stat mai fericit

A avut vreodata Iohannis intentii serioase cu referendumul? Nu cred ca ar putea demonstra asta. Propriile discursuri il dau de gol. Amesteca dorinta de a afla ce gandeste lumea despre coruptie, vezi Doamne, cu propaganda pentru alegerile europarlamentare. Pune in acelasi mojar doua intrebari revoltator de prost gandite, alaturi de interesele de a scoate PNL la un scor rezonabil. Asta, in momentele cat de cat inspirate, pentru ca, de regula, ataca la baioneta „guvernarea esuata a PSD”, uitand de referendum. Iar in final pare ca isi aduce aminte pentru ce pledeaza in fata curiosilor, si concluzioneaza inainte de a face un minim expozeu. Un stat fara justitie independenta inseamna mai putine spitale, mai putine scoli, mai putine autostrazi, zice el. Iote dracovenie, cum de nu m-am gandit la asta?

Daca nu exista creduli, nici Iohannis nu mai exista

Nu stiu cata dreptate are si, oricum, sunt prea plictisit ca sa il contrazic, dar eu ma gandesc ca un stat fara Iohannis si ipocritii din trena lui ar fi mult mai fericit.

Vot secret? Ce prostie!

Cand vezi pe ce panta a alunecat referendumul, mai poti crede ca e ceva bun de luat in seama? Totul e un ras de la un capat la celalalt, de parca duminica lumea s-ar duce la targ sa se dea in calusei. Votul, zis si secret, se dovedeste a fi pe fata, ca si cum ai pune stampila pe marginea urnei, fara fereala. Din moment ce romanii cer doar un singur buletin de vot, e limpede ca referendumul nu-i intereseaza. Si e la fel de clar ca nu vor vota partidele din Opozitie. Logic, orice observator va sti cum se numesc cei care voteaza PSD, ca doar semnezi pe lista. Vot secret? Ce ras nebun!

Mic ghid pentru intaratarea naivilor

Pe de alta parte, Iohannis vine si intregeste atmosfera de balci cu gratare sfarainde, trimitand in desuetitudine si europarlamentarele, dar si propriul referendum. Dincolo de discursurile golite de substanta, grija lui primordiala a fost sa-si lanseze ultima carte, un bestseller al nimicului si al prostiei stilistice.

Cartea lui Iohannis, cea mai vasta culegere de banalitati

Atatea baliverne si banalitati fara legatura intre ele rar intalnesti. Pe Iohannis insa nu il deranjeaza, el imbina utilul cu placutul. Lauda Europa ca sa-l auda stapanii, vinde o tampenie de carte pe care incaseaza bani frumosi si, pentru ca asta face din regia obligatorie, ataca social-democratii din cauza carora, mai nou, nu suntem primiti in Schengen. Si nu de acum, ci de prin 2016, dar acum si-a adus el aminte dupa ce i-a soptit un destept ca trebuie introdus in discurs. Ce legatura este intre Schengen si referendum? Niciuna, evident, dar ce bine da la populimea care trebuie intaratata impotriva PSD.

De ce rade lumea?

Rezultatul referendumului, pe care il prevad dezastruos, nu ar trebui sa il mire pe Klaus Iohannis. In mod cert nu va intruni cvorumul necesar pentru validare. Ca sa strangi 30 la suta din electorat cu vorbe goale este imposibil. Iar ca sa-l convingi sa voteze PNL la europarlamentare, partidul de care ii care atarna existenta, este, in fond, o experienta pe care trebuie sa o incerce. Va vedea ce gust are infrangerea privita de sus, din caluseii pe care s-a cocotat. Iar dedesubt, o multime pe care nu o va intelege niciodata de ce rade. Si nici de cine. (Valentin Boeru).

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here