EXCLUSIV/„BOALA MANAGERIALĂ” DIN M.A.I. ȘI POLIȚIE TRANSMISĂ POLIȚIȘTILOR-AGENȚI CONSTATORI: „INVENTAȚI CONTRAVENIENȚI!”

0
343

În articolele noastre anteriore v-am prezentat cum unii manageri din Ministerul Afacerilor Interni nu s-au dezis de practica comunistă în a dispune subordonaților „să vină cu planul de amenzi” stabilit de „boss”… de parcă munca de poliție e o muncă dintr-o hală de producție industrială sau „cincinal”… Le reamintim pe această cale acelor manageri-polițiști din Poliție, inculți și cu mentalitate comunistă, că Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române prevede ca și atribut principal al acestei sructuri a statului român: prevenirea faptelor anti-sociale și, ulterior, sancționarea acestora. Însă, cum în M.A.I. și Poliție criteriul primordial de departaje al candidaților/angajaților la concursuri/promovări este reprezentat de obediența față de șef, analfabetism funcțional, sunt slabe șanse ca și acest articol să fie priceput de „iluminații” din M.A.I. și Poliție. De aceea, acest articol este adresat cetățenilor  simplii ai țării și acelor angajați M.A.I. onești, profesioniști, neînfricați în „a-i da șefului cu Legea în cap”.

Un caz în care un agent de poliție a fost trimis de șefi la „agățat contravenienți” este și cazul cetățeanului Dulceanu Cristescu Silviu Iulian ce a fost surprins de agentul de poliție constatator Gheorghe Ionel Robert din cadrul Serviciului Rutier al IPJ Argeș că, la data de 11 iunie 2014, „a încălcat legislația rutieră” prin „depășirea vitezei regulamentare” pentru ca apoi, polițistul-rutier să își schimbe opinia dar și încadrarea faptei susținînd că cetățeannul Dulceanu ar fi „depășit, neregulamentar, un alt autoturism” participant la trafic în localitatea Albota, în zona de acțiune a indicatorului rutier „depășirea interzisă”.

La acea dată, pe segmentul de drum în cauză, CNADNR efectua lucrări de reparații, indicatorul rutier „depășirea interzisă” fiind îndepărtat de lucrătorii CNADNR. Marcajele de pe asfalt prin care se stabilea că „depășirea este interzisă” pe acel tronson de drum lipseau cu desăvârșire. Cu toate acestea, „planul trebuia îndeplinit”! Polițistul Gheorghe aplicîndu-i contravenientului sancțiuni usturătoare: amendă în cuantum de 340 RON și suspendarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 30 de zile.

Judecătoria Pitești a constatat abuzul polițistului rutier Gheorghe în a-l sancționa pe contravenientul Dulceanu Cristescu și, prin sentința nr.3209/07.04.2015 a anulat procesul verbal de contravenție. Sentința în cauză nu a mai fost atacată cu apel de IPJ Argeș-Serviciul Rutier. Dealtfel, nici nu ar fi avut de ce să se „lege” ca și motiv de nelegalitate falșii polițiști din structura juridică a IPJ Argeș… poate doar de faptul că „instanța de fond nu a respectat idealul comunist al marilor licurici” din IPJ Argeș: toți cetățenii sunt contravenienți/ilegaliști și trebuie sancționați! Iar dacă nu găsești nimic, ca și motiv de contravenție, din calitatea-ți de agent constatator, inventezi unul”.

În fața instanței de fond, falșii polițiști-juriști din IPJ Argeș au susținut că „procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de: legalitate, autenticitate și veridicitate, în temeiul cărora actul constatator  corespunde realității”. Instanța de fond „i-a trimis la plimbare” pe acești falși polițiști (polițiști de birou) cu aberațiile lor cu tot întrucât niciun înscris sau persoană nu se poate sustrage controlului unei instanțe de judecată legal sesizate, judecătorul avînd obligația și posibilitatea de a îndeplini toate formalitățile cu care a fost învestit pentru aflarea Adevărului (articolul 22 Cod Procedură Civilă).

Deși Inspectoratul General al Poliției Române a susținut cu vehemență în adresa nr.153288/2018 că nu susține această practică de „normare” a muncii de poliție (amendarea contravențională a cetățenilor la comanda șefilor ierarhici), din contră, mentalitatea unor șefi din M.A.I. și Poliție nu s-a schimbat. Aceleași practici abuzive de a sancționa cetățenii „la normă” încă se regăsesc în M.A.I. și Poliție. O recunoaște și fostul polițist din Poliția Rutieră Sibiu, Ciprian Turcu care a demisionat din Poliție, „luîndu-și lumea în cap” scârbit de practicile comuniste, apuse, ale unor „boieri” cu mentalitate de Inchizitor: „De când am intrat acolo, am avut certuri mari, în sensul că nu am vrut să dau atâtea amenzi câte au vrut ei.(…) Mi se spunea: Astăzi avem de dat amenzi la pietoni, că e acțiune pe pietoni, da? Păi eu, dacă am găsit 2 pietoni să le dau amendă, nu pot să le dau la 12 pietoni amendă” (https://www.stirisinoutati.ro/acuzatii-grave-politiei-romane-un-fost-politist-explica-amanuntit-cum-functioneaza-sistemul-la-rutiera-se-dau-amenzi-la-comanda/?fbclid=IwAR0s8NLSw_hw27fDTwAUi29Px8a-fdHS7wM1rMGYd48QgAZ-W688a255N8M)

Ulterior câștigării în instanța civilă a anulării procesului-verbal de contravenție, „contravenientul” Dulceanu s-a adresat Parchetului de pe Lângă Judecătoria Pitești cu o plângere penală împotriva agentului constatator Gheorghe Ionel Robert, acuzîndu-l pe acesta de abuz în serviciu pentru contravenția pe care i-a aplicat-o ilegal. Prin decizia nr.405/2016, Curtea Constituțională a României a statuat că pentru atragerea unei sancțiuni penale pentru fapta de abuz în serviciu a unui agent al statului, trebuie să existe un prag valoric, o cuantificare a vătămării produse unei persoane prin abuzul în serviciu cu care Parchetul a fost sesizat. Ori, în cauza cetățeanului Dulceanu, prin anularea procesului-verbal de contravenție și restabilirea situației anterioare emiterii acestuia, agentul constatator a fost exonerat de această faptă indicată de „contravenient” ca fiind de natură penală. Prin aceași decizie, Curtea Constituțională a mai statuat că, cităm: „Astfel, Curtea apreciază că „vătămarea drepturilor şi intereselor legitime” presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorinţa/preocuparea acesteia de a-şi satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a reţinut că vătămarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică, morală sau materială, adusă intereselor protejate de Constituţie şi de legile în vigoare, potrivit cu Declaraţia Universală asupra Drepturilor Omului. Aşadar, gama intereselor (dorinţa de a satisface anumite nevoi, de preocuparea de a obţine un avantaj etc.) la care face referire textul legal este foarte largă, ea incluzând toate posibilităţile de manifestare ale persoanei potrivit cu interesele generale ale societăţii pe care legea i le recunoaşte şi garantează. Este totuşi necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol social al unei infracţiuni, fapta atrage, după caz, numai răspunderea administrativă sau disciplinară.”

Pentru faptul că cetățeanul Dulceanu Cristescu nu a atacat ordonanța de clasare a plângerii sale împotriva agentului constatator Gheorghe Ionel Robert conform prevederilor Codului de Procedură Penală la eșalonul superior al Parchetului de pe Lângă Judecătoria Pitești ci s-a adresat direct instanței de judecată, dar și pentru faptul că procesul-verbal de contravenție a fost anulat de Judecătoria Pitești, prin încheierea din data de 24 octombrie 2018 în dosarul nr.11184/280/2018, Judecătoria Pitești-Secția Penal a respins cererea petentului Dulceanu ca inadmisibilă.

Trebuie remarcat că articolul 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede că nici-o faptă să nu fie sancționată de 2 ori (respectarea principiul dreptului ne bis in idem ). «Importanţa deosebită a lui ne bis in idem, ce a justificat consacrarea sa la rang de principiu al procesului penal, rezultă şi din opinia Avocatului General Dámaso Ruiz-Jarabo Colomer exprimată în cauzele reunite Gözütok şi Brügge, potrivit căreia „ne bis in idem nu este o simplă regulă procedurală, ci un drept fundamental al cetăţenilor” (CJUE, Gözütok şi Brügge, cauzele reunite C-187/01 şi C- 385/01, hotărârea din 11 februarie 2003, parag. 25-48). Principiul ne bis in idem este prevăzut şi de art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO şi art. 50 din Cartă în scopul de a interzice reluarea procedurilor penale ce au fost închise printr-o hotărâre judecătorească definitivă (CEDO, Gradinger c. Austriei, hotărârea din 23 octombrie 1995, paragraful 53)» – https://www.legalis.ro/2015/06/18/ne-bis-in-idem-si-dreptul-la-aparare-in-noul-cod-de-procedura-penala/. (Alexandru Firicel șef Departament Investigații).

 

 

Alte surse:

EXCLUSIV/ÎN MINȚILE UNOR ȘEFI ILUMINAȚI DIN M.A.I., MUNCA DE POLIȚIE E PRECUM „MUNCA LA ȘAIBĂ” (LA NORMĂ)

 

EXCLUSIV/I.G.P.R. se dezice de toti sefii inculti care normeaza munca de politie prin obligarea agentilor constatatori in a aplica contraventii

 

EXCLUSIV/Nici chiar ordinul „dumnezeului” MAI 140/2016 nu reprezinta temei legal al sefilor sa-si oblige subalternii sa amendeze abuziv/sa fabrice probe cetatenilor tarii

 

Abuz în serviciu. Neaplicarea de către agenții constatatori a sancțiunii amenzii contravenționale. Achitare

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here